Inteligența artificială ar putea înlocui forța de muncă umană într-un ritm și la o scară pe care societatea nu le poate gestiona, potrivit unui scenariu teoretic care imaginează cum ar putea arăta anul 2028.
Documentul descrie o posibilă „criză globală a inteligenței”, declanșată de înlocuirea angajaților cu înaltă calificare de către sisteme AI, potrivit Euronews.
Autorii sunt James Van Geelen, director executiv al firmei americane de cercetare în investiții Citrini, și antreprenorul în domeniul AI Alap Shah. Ei susțin că valul concedierilor generate de automatizare ar putea începe în 2026, odată cu adoptarea pe scară largă a agenților AI capabili să îndeplinească sarcini fără supraveghere umană.
Ca punct de referință, sunt menționate concedierile din sectorul tehnologic anunțate de companii precum Amazon, Expedia și Pinterest, unde reducerile de personal au fost asociate investițiilor în inteligență artificială, deși impactul exact al AI asupra acestor decizii este dificil de cuantificat.
Potrivit scenariului, se creează un cerc vicios: pe măsură ce firmele investesc mai mult în AI, tehnologia devine mai performantă, justificând noi concedieri. Fiecare decizie individuală poate părea rațională, însă efectul cumulativ ar putea fi destabilizator.
În această proiecție, angajații din zona „white collar”, profesii de birou, bine plătite, ar fi nevoiți să accepte locuri de muncă mai slab remunerate sau să se reorienteze către meserii manuale. Cei care își păstrează posturile s-ar confrunta cu stagnarea salariilor. Până la jumătatea lui 2027, economia SUA ar intra în recesiune, iar în 2028 șomajul ar depăși 10%.
Agenții AI, omniprezenți
Scenariul anticipează că, până în 2027, agenții AI ar funcționa constant în fundalul dispozitivelor personale: ar scrie cod, ar realiza proiecte complexe de cercetare și ar optimiza cheltuielile utilizatorilor.
Deși ar apărea noi ocupații, precum ingineri de prompt, cercetători în siguranța AI sau tehnicieni de infrastructură, acestea nu ar compensa pierderea locurilor de muncă tradiționale și ar fi, în multe cazuri, mai slab plătite.
Creșterea numărului de persoane care concurează pentru joburi mai puțin bine remunerate ar pune presiune suplimentară pe salarii. Unele gospodării ar ajunge să își acopere ratele prin carduri de credit sau economii pentru pensie. În acest context, economia americană s-ar putea îndrepta către o nouă criză a creditelor ipotecare.
Pentru a limita efectele, guvernul ar putea fi nevoit să majoreze transferurile către populație, în condițiile în care încasările fiscale ar scădea din cauza reducerii veniturilor salariale, o combinație care ar tensiona suplimentar finanțele publice.
Autorii mai prevăd apariția unei mișcări de protest de tip „Occupy Silicon Valley”, similară cu manifestațiile de pe Wall Street din anii 2010. În scenariul imaginat, în mai 2028, protestatari ar bloca timp de săptămâni accesul la sediile din San Francisco ale companiilor Anthropic și OpenAI.
Van Geelen și Shah subliniază că este vorba despre un experiment de gândire, nu despre o predicție certă. Totuși, ei atrag atenția că inteligența artificială produce deja schimbări economice într-un ritm mai rapid decât capacitatea instituțiilor de a se adapta.
Ştiri video recomandate
