Directorul executiv al unui think tank specializat în economia digitală spune că dependența de aceleași instrumente de inteligență artificială distruge avantajul competitiv. Mehdi Paryavi avertizează că firmele care înlocuiesc oamenii cu abonamente riscă să ajungă captive furnizorilor externi. Folosirea acelorași instrumente AI poate seca inovația, pentru că rivalii ajung, practic, să cumpere „același creier”, spune el, potrivit Business Insider.
Pe măsură ce companiile se grăbesc să adopte inteligența artificială pentru a crește productivitatea și a reduce costurile, ele riscă să creeze o nouă problemă: pierderea diferențelor care le fac unice.
Mehdi Paryavi, CEO al International Data Center Authority, afirmă că dependența larg răspândită de aceleași instrumente AI aplatizează avantajul competitiv în multe industrii, pentru că firmele ajung să se bazeze pe sisteme identice care gândesc, scriu și iau decizii în locul lor.
Pe măsură ce instrumentele AI devin mai ieftine, mai puternice și mai răspândite, companiile riscă să externalizeze exact tipul de gândire care le diferenția în trecut, spune Paryavi.
Deși AI poate aduce câștiguri de eficiență pe termen scurt, folosirea unor modele comune și a unor sisteme standardizate lasă companiile să concureze doar prin cost și viteză, ceea ce erodează originalitatea, profunzimea strategică și avantajul pe termen lung.
„Dacă tu și competitorul tău folosiți același serviciu, nu mai aveți niciun avantaj unul față de celălalt”, a declarat Paryavi pentru Business Insider. „AI-ul lor și AI-ul vostru unul împotriva celuilalt – nu știu cine ar urma să câștige”.
Când toată lumea folosește același „creier”
Pe măsură ce inteligența artificială generativă se integrează tot mai mult în mediul de lucru, Paryavi avertizează că cel mai mare risc nu este automatizarea, ci uniformizarea.
Atunci când companiile se bazează pe aceleași modele lingvistice mari, antrenate pe aceleași date, modul de a lua decizii, de a scrie și de a rezolva probleme începe să semene tot mai mult, iar spațiul pentru diferențe creative se restrânge.
Această îngrijorare reflectă avertismentele unor cercetători și academicieni, care spun că AI poate produce conținut fluent, la scară largă, dar poate și să inverseze procesul de gândire umană, oferind răspunsuri articulate înainte de înțelegere reală și creând o iluzie de expertiză ce slăbește judecata și profunzimea analizei.
Când toată lumea se bazează pe aceleași modele, antrenate pe aceleași date, diversitatea creativă dispare, spune Paryavi.
„Frumusețea lumii noastre constă în faptul că avem opțiuni diferite pentru că gândim diferit”, spune el. „De acolo vine inovația”.
Eficiență astăzi, dependență mâine
Problema nu ține doar de faptul că firmele ajung să gândească la fel. Paryavi avertizează că tratarea AI ca o scurtătură spre eficiență poate goli, pe nesimțite, capacitatea de judecată umană, expertiza internă și controlul decizional. Companiile pot deveni mai rapide pe termen scurt, dar mai fragile pe termen lung.
În timp, acest proces poate eroda competențele interne și capacitatea de a lua decizii fără automatizare.
„La început, totul pare mai eficient, mai productiv și mai ieftin”, spune Paryavi. „Dar, pe termen lung, asta va costa foarte mult.”
Un risc major este dependența. Pe măsură ce firmele înlocuiesc angajații cu abonamente la servicii AI, ele ajung să depindă tot mai mult de furnizori externi pentru a funcționa.
Paryavi compară boomul AI cu goana după cloud computing de la începutul anilor 2000, când multe companii au migrat rapid către infrastructură externă, pentru ca mai târziu să readucă operațiunile în interior, din cauza costurilor, complexității și blocajelor contractuale – un fenomen cunoscut în industrie drept „repatriere din cloud”.
Aceeași dinamică s-ar putea repeta și în cazul AI, avertizează el, dar cu mize mult mai mari. Pe măsură ce companiile reduc echipele umane, ele pierd și cunoașterea instituțională și capacitatea de a funcționa fără automatizare.
„Ți-ai omorât orice șansă de a deveni vreodată o organizație independentă”, spune Paryavi. „Ți-ai concediat forța de muncă. Ai făcut-o inutilă”.
Inteligența artificială nu este, în sine, nocivă, subliniază el. În domenii precum medicina, cercetarea științifică sau predicția dezastrelor, AI poate accelera semnificativ progresul.
Fără reguli clare, însă, companiile riscă să schimbe reziliența pe termen lung pe viteză pe termen scurt.
„Este un instrument extrem de puternic”, spune Paryavi, comparând AI cu o bombă atomică. „Dacă o bombă atomică poate elimina fizic o populație, aceasta poate elimina omenirea la nivel cognitiv”.
Ştiri video recomandate
