Chen Liang, fondatorul companiei de automatizare Guchi Robotics din Shanghai, este un bărbat înalt și solid, trecut de 40 de ani, cu ochelari cu rame pătrate. Deși în viața de zi cu zi este calm și discret, atunci când discută despre tehnologia pe care o dezvoltă sau despre posibilitatea înlocuirii muncitorilor umani cu roboți, devine vizibil entuziasmat. Compania sa produce echipamente care montează roți, borduri și geamuri pentru unele dintre cele mai importante mărci auto chineze, precum BYD și Nio. Numele firmei provine din cuvântul chinezesc „guzhi”, care înseamnă „inteligență statornică”, potrivit The Guardian.
De aproape două decenii, Chen încearcă să rezolve ceea ce el consideră a fi o problemă inginerească: eliminarea, sau în opinia sa „eliberarea”, unui număr cât mai mare de muncitori din fabricile auto. Compania Guchi a fost fondată în 2019, cu scopul de a automatiza cea mai dificilă etapă a producției, asamblarea finală, momentul în care toate componentele, precum bordul, geamurile, roțile și scaunele, sunt montate împreună. În prezent, roboții dezvoltați de firmă pot monta anumite componente fără intervenție umană, însă aproximativ 80% din procesul de asamblare finală nu este încă automatizat.
Abilități comparabile cu dexteritatea umană
Inteligența artificială a devenit deja parte din viața cotidiană în China, însă interesul major al autorităților și industriei se concentrează asupra progreselor din domeniul roboticii. Combinate cu AI, aceste tehnologii ar putea transforma radical piața muncii. La baza actualului boom din robotică stă învățarea profundă (deep learning), aceeași tehnologie care susține modele lingvistice precum ChatGPT. Cercetătorii consideră că, similar modului în care AI a învățat limbajul, roboții ar putea învăța să se descurce în lumea fizică analizând cantități uriașe de date, fără reguli fixe, dezvoltând treptat abilități comparabile cu dexteritatea umană.
Obiectivul multor companii este dezvoltarea unor roboți umanoizi capabili să execute muncă industrială, un domeniu care angajează sute de milioane de oameni la nivel global. Investițiile sunt uriașe: în 2025, China a anunțat un fond de aproximativ 100 de miliarde de lire sterline pentru tehnologii strategice, inclusiv robotică. În prezent, aproximativ 140 de companii chineze dezvoltă roboți umanoizi.
China vrea să fie lider în dezvoltarea roboților umanoizi
Unele dintre cele mai avansate modele au fost prezentate publicului în cadrul galei dedicate Anului Nou Lunar, un eveniment televizat de amploare națională. În fața a sute de milioane de telespectatori, roboții au susținut momente de divertisment, de la scenete comice la demonstrații de arte marțiale. Ritmul progresului este rapid: dacă în anul precedent roboții executau rutine sincronizate simple, în prezent pot realiza mișcări complexe, precum sărituri sau parkour. Mesajul transmis este clar: dezvoltarea roboților avansează accelerat, iar China își propune să fie lider în acest domeniu.
Deși producția pe scară largă a roboților umanoizi controlați de inteligență artificială rămâne, deocamdată, în zona science-fiction, progresele sunt evidente. Analiza realizată în urma vizitării a 11 companii din cinci orașe chineze arată un ecosistem puternic susținut de autorități locale, unde granița dintre sectorul public și cel privat devine tot mai difuză. Toate aceste companii sunt implicate, în diferite etape, în cursa pentru dezvoltarea și comercializarea roboților capabili să înlocuiască forța de muncă umană, iar unele dintre ele au început deja să atragă interesul cumpărătorilor occidentali.
Roboții, principalii ”muncitori” în fabrici
Într-unul dintre depozitele companiei Guchi Robotics, o echipă de angajați ai General Motors testa echipamentele de montare a roților înainte de livrarea acestora în Canada. Caroseria unui camion alb GM era poziționată pe o platformă ridicată, în centrul halei. Vehiculul era înconjurat de patru brațe robotice de mari dimensiuni și de o rețea complexă de cabluri, fiind amplasat într-o incintă de siguranță galbenă, realizată din bare de oțel. În afara acesteia, un inginer GM cu barbă ajusta un panou de control.
Inginerul, un american prezentat sub numele de Jack, lucra în divizia de „optimizare a producției” a companiei. El a explicat că rolul său presupune, în esență, reducerea numărului de angajați de pe liniile de producție. Potrivit acestuia, compania stabilește anual obiective de reducere a personalului, care implică eliminarea unui anumit număr de muncitori din fabricile din America de Nord. Echipa sa a ales echipamentele Guchi în detrimentul unui competitor german, deținut în proporție de 95% de o companie chineză, deoarece acesta nu putea oferi o linie de asamblare în mișcare. Achiziția echipamentelor ar urma să elimine 12 posturi de operatori de asamblare într-o singură fabrică. Reprezentanții General Motors nu au confirmat aceste obiective, însă au precizat că tehnologia este implementată pentru a îmbunătăți siguranța, eficiența și calitatea, în special în cazul sarcinilor fizice solicitante sau repetitive.
Un aspect paradoxal al eforturilor administrației Trump de a revitaliza producția industrială în Statele Unite este faptul că o mare parte din echipamentele necesare provin din China, țara care a determinat inițial această relansare industrială. În prezent, China realizează peste jumătate din noile instalări de roboți industriali la nivel global. Fondatorul Guchi Robotics consideră că inginerii chinezi și americani au niveluri comparabile de competență, diferențele fiind legate în principal de costuri, viteză de execuție și dimensiunea echipelor implicate.
Tot mai mulți tineri evită activitățile repetitive și solicitante
În timpul vizitei, atenția a fost atrasă asupra brațelor robotice montate de o parte și de alta a caroseriei. Acestea sunt utilizate pentru înșurubare, o operațiune care, potrivit reprezentanților companiei, va fi realizată aproape exclusiv de roboți în viitor, indiferent dacă producția industrială va reveni sau nu în America de Nord.
Există însă opinii divergente în privința impactului asupra pieței muncii. În contextul în care o parte a electoratului american a susținut revenirea locurilor de muncă industriale, unii specialiști consideră că această perspectivă este nerealistă. Schimbările tehnologice și evoluția preferințelor generațiilor tinere influențează deja disponibilitatea pentru munca în fabrici. Chiar și în China, unde cultura industrială este bine înrădăcinată, tot mai mulți tineri evită activitățile repetitive și solicitante, ceea ce ridică semne de întrebare privind viitorul forței de muncă în acest sector la nivel global.
Galbot
La o săptămână după vizita la sediul Guchi Robotics, fondatorul companiei s-a întâlnit cu reprezentanți ai startup-ului Galbot, în nord-vestul Beijingului, zonă cunoscută pentru concentrarea marilor universități. Întâlnirea a avut loc la sediul companiei, una dintre cele mai mediatizate firme chineze din domeniul roboților umanoizi.
Galbot s-a remarcat recent după ce unul dintre roboții săi, echipat cu roți, a apărut într-un moment artistic la gala de Anul Nou Lunar, unde a executat sarcini simple, precum oferirea unei sticle de apă unui actor și împăturirea hainelor. Fondată în 2023, compania a adoptat o strategie diferită față de competitori, concentrându-se pe dezvoltarea unor roboți capabili să execute sarcini de bază, ridicarea și mutarea obiectelor, în mod sigur și constant. Potrivit fondatorului Wang He, acești roboți sunt deja utilizați în unele fabrici auto din China, deși demonstrațiile disponibile indică medii strict controlate.
Spre deosebire de roboții spectaculoși care execută acrobații pe baza unor programe prestabilite, tehnologia dezvoltată de Galbot urmărește crearea unor sisteme capabile să opereze în medii variabile. Aceasta se bazează pe modele de tip „vision-language-action” (VLA), concepute pentru a permite roboților să înțeleagă și să interacționeze cu lumea fizică într-un mod flexibil, similar oamenilor. Cu toate acestea, în prezent, roboții nu pot îndeplini în mod fiabil sarcini simple pentru oameni, precum spălatul vaselor. Obiectivul companiei este ca, în următorii trei ani, aproximativ 10.000 de roboți să fie utilizați în comerț și industrie.
Scopul întâlnirii a fost evaluarea posibilității utilizării acestor roboți într-o fabrică de vehicule electrice, un mediu industrial extrem de complex. O astfel de implementare presupune antrenarea roboților pe un volum mare de scenarii, însă lipsa unor baze de date existente reprezintă un obstacol major. Pentru a depăși această problemă, este necesară implicarea unor specialiști cu experiență în producție industrială, capabili să definească sarcinile, tipurile de date necesare și limitele actuale ale tehnologiei.
Roboți testați în farmacii
Discuțiile au continuat într-o sală de conferințe cu vedere spre campusul Universității din Beijing, unde un inginer senior al Galbot a prezentat cele mai recente evoluții ale companiei. Roboții au fost deja testați în aproximativ 10 farmacii din Beijing, unde pot distribui medicamente non-stop. Costul unui astfel de robot este de aproximativ 700.000 de yuani (circa 76.000 de lire sterline) și sunt echipați cu procesoare dezvoltate de Nvidia.
Inginerul a subliniat diferența dintre metodele tradiționale de programare a roboților și noile abordări bazate pe inteligență artificială. În trecut, fiecare mișcare era programată manual, iar eventualele erori necesitau ajustări directe în cod. În prezent, învățarea profundă promite să înlocuiască aceste instrucțiuni rigide cu modele mai flexibile, însă dezvoltarea lor este îngreunată de lipsa datelor necesare antrenării.
Datele pot fi colectate fie prin teleoperare, un proces laborios în care oamenii ghidează roboții în mod repetat pentru a executa sarcini precise, fie prin simulări în medii virtuale. Cea de-a doua metodă este preferată de Galbot, deoarece permite generarea rapidă de scenarii fără constrângeri fizice.
În cadrul prezentării au fost arătate imagini cu roboți utilizați ca vânzători în magazine, asistenți pentru persoane vârstnice sau vehicule autonome pentru livrări. Potrivit companiei, roboții de livrare ar putea deveni operaționali în următorii doi-trei ani, în funcție de investițiile realizate.
În acest context, reprezentantul Guchi Robotics a propus colaborarea pentru dezvoltarea unei aplicații concrete: înșurubarea automată într-o linie de producție. Deși aparent simplă pentru oameni, această sarcină implică numeroase decizii complexe pentru un robot, precum identificarea poziției corecte, alinierea șurubului, aplicarea forței adecvate și determinarea momentului optim de oprire.
Discuțiile s-au încheiat cu stabilirea unui obiectiv clar: robotul trebuie să poată fixa un șurub în mai puțin de opt secunde pentru a fi viabil în mediul industrial. Reprezentanții celor două companii au convenit să colaboreze, fiecare asumându-și responsabilități specifice, în încercarea de a depăși limitările actuale ale tehnologiei și de a accelera integrarea roboților umanoizi în industrie.
După întâlnirea cu echipa Galbot, un robot al companiei a putut fi observat într-un mall din apropiere, unde fusese amplasat într-un stand promoțional. Modelul G1, de culoare albă și cu un aspect asemănător unui manechin, era supravegheat de un angajat uman, pregătit să intervină în caz de probleme. Comenzile se făceau prin intermediul unei tablete, iar robotul executa sarcina de preluare a produselor de pe raft. Într-un astfel de test, robotul a ridicat o băutură și a plasat-o pe tejghea, însă mișcarea nu a fost perfect controlată, obiectul fiind lăsat de la o înălțime ușor prea mare.
Experiența a ridicat semne de întrebare privind nivelul real de dezvoltare al acestor sisteme. Totuși, doar câteva luni mai târziu, în cadrul galei de Anul Nou Lunar, același tip de robot a fost prezentat într-o formă mult îmbunătățită: echipat cu degete articulate și mișcări mai rapide și mai precise. Deși nu este clar în ce măsură demonstrațiile au fost regizate, progresul tehnologic părea evident.
Unitree
Un alt nume important din domeniu este compania Unitree, cunoscută pentru roboții care dansează sau execută mișcări de arte marțiale, frecvent distribuiți în mediul online. În 2024, compania a livrat peste 5.500 de roboți umanoizi, mai mult decât orice alt producător la nivel global. Aparițiile spectaculoase, inclusiv într-un concert al artistului Wang Leehom, unde roboții au fost folosiți ca dansatori de fundal, au contribuit la popularitatea brandului și la promovarea tehnologiei chineze.
Cu toate acestea, principalii clienți ai companiei nu sunt consumatorii obișnuiți, ci universități și laboratoare de cercetare din întreaga lume, precum Oxford, Carnegie Mellon sau UC San Diego. Aceste instituții achiziționează roboții pentru a dezvolta software care să le îmbunătățească autonomia și inteligența. Obiectivul declarat al companiei este integrarea acestor tehnologii în fabrici și locuințe, pentru a prelua sarcini periculoase, repetitive sau obositoare.
Vizita la sediul Unitree din Hangzhou a evidențiat contrastul dintre notorietatea globală a companiei și condițiile modeste în care operează. Amplasată într-un complex mai vechi dintr-un district tehnologic, compania funcționează în clădiri relativ simple. În cadrul unei demonstrații, mai mulți roboți au fost prezentați în acțiune: un robot echipat pentru box executa combinații de lovituri, altul dansa, iar un robot patruped realiza sărituri și acrobații. În timpul testelor, roboții erau supuși unor lovituri repetate pentru a demonstra stabilitatea și rezistența lor, fără a-și pierde echilibrul.
Specialiști din industrie consideră că avantajul Chinei în acest domeniu este determinat în mare parte de infrastructura industrială. Regiuni precum Delta Fluviului Yangtze sau Delta Râului Perlelor concentrează un număr foarte mare de furnizori de componente hardware, ceea ce permite dezvoltarea rapidă și eficientă a prototipurilor. Astfel, modificările tehnice pot fi realizate în doar câteva zile, spre deosebire de alte regiuni, unde procesele logistice sunt mai lente.
Acest ecosistem favorizează apariția unui număr mare de modele diferite de roboți umanoizi, aproximativ 330 în prezent, și susține un ritm accelerat de inovare. Procesul este caracterizat de experimentare continuă: generațiile de produse sunt lansate rapid, unele eșuează, iar altele sunt îmbunătățite în cicluri succesive. Acest model contribuie la avansul rapid al industriei și la consolidarea poziției Chinei în competiția globală din domeniul roboticii.
Industria roboților umanoizi poate fi privită ca un spectru. La un capăt se află robotul generalist, viziunea inspirată din science-fiction, o mașină capabilă să facă aproape orice poate face un om. La celălalt capăt sunt roboții specializați, proiectați să execute o singură sarcină foarte bine, în detrimentul versatilității.
În China, companiile sunt împinse spre această a doua variantă, mai pragmatică, din cauza presiunii de a comercializa rapid produsele, a competiției intense și a legăturilor cu proiecte susținute de stat. În schimb, marile companii tehnologice americane, susținute de capital mai consistent și mai puțin presate de rezultate imediate, tind să urmărească dezvoltarea roboților generaliști.
Un scenariu posibil este acela în care Statele Unite conduc dezvoltarea tehnologiei avansate, iar China domină producția de roboți ieftini și fiabili, fiecare specializat pe o sarcină. În locul unui robot universal capabil să îndeplinească toate activitățile domestice, utilizatorii ar putea ajunge să folosească mai mulți roboți chinezi, fiecare dedicat unei funcții, dar la un cost total mai redus.
Suspiciuni și controverse în jurul industriei
La scurt timp după vizita la compania Unitree, zona din jurul sediului acesteia din Hangzhou a fost închisă, iar accesul restricționat de prezența forțelor de securitate. Evenimentul a stârnit speculații, inclusiv în rândul localnicilor, unii sugerând posibile legături cu armata.
Aceste suspiciuni nu sunt lipsite de context. În trecut, televiziunea de stat chineză a difuzat imagini cu roboți patruped de tip Unitree echipați cu arme în timpul unor exerciții militare. De asemenea, unii politicieni americani au propus restricționarea accesului companiei la tehnologii din SUA, precum semiconductorii. Compania a negat colaborarea directă cu armata, însă analiști independenți susțin că unele vânzări către universități ar putea ajunge indirect în proiecte militare.
Această atenție sporită a dus la o mai mare reticență în comunicarea cu presa occidentală. Reprezentanții unor companii din domeniu au confirmat existența unor recomandări oficiale de a limita interacțiunea cu jurnaliștii străini.
Ulterior, Unitree a precizat că prezența forțelor de securitate nu avea legătură cu activități militare, ci cu vizita unei delegații guvernamentale interesate de tehnologia robotică.
Cum sunt antrenați roboții: munca invizibilă
În aceeași perioadă, a fost vizitat un centru de antrenament pentru roboți de la periferia Beijingului, considerat de autorități cel mai mare de acest tip din China. Centrul aparține companiei Leju Robotics și se concentrează pe antrenarea roboților prin exemple reale, folosind operatori umani.
Robotul principal al companiei, Kuavo, este deja utilizat în unele fabrici de vehicule electrice, unde execută sarcini simple, precum manipularea cutiilor. În interiorul centrului, zeci de operatori lucrează în paralel, fiecare ghidând roboții în realizarea unor activități de bază, de la curățarea unei mese până la organizarea obiectelor sau manipularea lichidelor.
Procesul este unul laborios: fiecare acțiune este repetată de mai multe ori și înregistrată sub formă de date, care includ informații vizuale și mișcări precise. Aceste date sunt ulterior folosite pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. O parte dintre ele sunt chiar vândute sau puse la dispoziția comunității de cercetare.
Operatorii, în mare parte tineri, provin din programe de formare profesională și sunt recrutați prin intermediul unor rețele de muncă temporară. Activitatea lor face parte dintr-un sistem mai larg care susține economia chineză, mutând forța de muncă acolo unde este nevoie.
Deși autoritățile prezintă acest tip de muncă drept o nouă oportunitate profesională, există și critici. Un fost angajat al unui laborator similar din SUA a descris experiența ca fiind repetitivă și lipsită de autonomie. În centrul vizitat, discuțiile directe cu operatorii au fost limitate, însă aceștia păreau interesați de activitatea lor. Salariile sunt comparabile cu alte joburi din economie, precum livrările, dar programul este considerat mai stabil.
Această muncă discretă, desfășurată de mii de oameni, stă la baza progresului rapid al roboților umanoizi și evidențiază o realitate mai puțin vizibilă a revoluției tehnologice: în spatele inteligenței artificiale se află, încă, un volum semnificativ de muncă umană.
Teleoperare, fabricație și automatizare în China
Ulrik Hansen, cofondatorul Encord, o companie de servicii de date din Silicon Valley, a declarat că teleoperarea roboților este pe cale să cunoască „un boom uriaș”. Encord deține un centru de teleoperare în Bay Area și urmează să deschidă unul în Mexic. Hansen susține că teleoperarea reprezintă „noul loc de muncă industrial”: pentru fiecare 15–20 de roboți, este necesară prezența unui operator. Deși nu a oferit cifre exacte, el estimează că noile locuri de muncă generate de această activitate ar putea depăși pierderile cauzate de înlocuirea muncitorilor.
Accesul direct la operatorii roboților a fost extrem de limitat. Majoritatea companiilor au refuzat interviurile, iar încercările de contact prin platforme chineze precum Little Red Book sau Douyin s-au lovit de blocaje automate sau filtre care semnalau conturile ca fiind suspecte. Teleoperatorii reprezintă însă elementul central al uneia dintre cele mai importante transformări tehnologice contemporane, contribuțiile lor rămânând în mare parte invizibile.
În China, adoptarea rapidă a noilor tehnologii pare mult mai accelerată decât în alte regiuni. În Chongqing, dronele organizează spectacole de lumini deasupra râului Yangtze, iar în Chengdu, roboții umanoizi controlează traficul. În orașe precum Wuhan, Shenzhen și Beijing, taxiurile autonome sunt deja utilizate pe scară largă. Implementarea este facilitată nu doar de costurile reduse, ci și de coordonarea centralizată a Partidului Comunist Chinez. De la preluarea puterii de către președintele Xi Jinping, guvernul a impus priorități tehnologice clare, iar administrațiile locale concurează între ele pentru a sprijini companiile de profil.
Vizitele la startup-uri de robotică au arătat implicarea oficialilor locali din orașe precum Shenzhen sau Hefei, care ascultă atent inginerii tineri și oferă sprijin pentru atragerea companiilor în regiune. De exemplu, Leju Robotics a primit peste 10.000 de metri pătrați de spațiu industrial în parcul său tehnologic printr-un acord cu autoritățile locale.
Paradoxul industriei: pentru a crea roboți umani, oamenii trebuie să acționeze ca roboții
Viktor Wang, cofondatorul PsiBot, specializată în dezvoltarea roboților cu dexteritate a mâinilor, a declarat că autoritățile municipale s-au oferit să finanțeze centre de antrenament pentru roboți. Competiția este acerbă, fiecare oraș sprijinind propriul „tribut” robotic: Hangzhou are Unitree, Shanghai – AgiBot, Beijing – Galbot, iar Shenzhen – UBTech.
La sediul PsiBot din Beijing, un jurnalist a testat o secvență de teleoperare: roboții trebuiau să preia haine și să le plaseze într-un coș. Roboții sunt destinați înlocuirii lucrătorilor în sarcinile de bază din industria textilă, iar compania are în plan implementarea colaborării cu retailerul Shein până în septembrie. Experiența a arătat că teleoperarea nu presupune doar imitația gesturilor umane; operatorii trebuie să mențină viteza și poziția brațelor, fără a face mișcări normale, pentru a nu „contamina” datele colectate. Procesul este fizic solicitant și dezvăluie paradoxul industriei: pentru a crea roboți mai umani, oamenii trebuie să acționeze ca roboții.
La scurt timp după vizită, o călătorie cu trenul de mare viteză spre Hefei a oferit imagini cu roboți Unitree executând o rutină sincronizată de breakdance, demonstrând integrarea lor culturală și tehnologică. Hefei, odinioară un oraș rural, s-a transformat într-un centru industrial care produce mai multe automobile decât statul Michigan, găzduind o fabrică Huawei unde sunt implementați roboții Guchi.
În interiorul acestei fabrici, zona de asamblare finală era curată și ordonată, cu transportoare autonome care livrau componentele la stațiile de lucru. Chen Liang, fondatorul Guchi, a explicat sarcinile încă neautomatizate și prezentat roboții în acțiune: brațele robotice montau bordurile și fixau șuruburile cu rapiditate și precizie. Acest progres arată diferența dintre muncitorul uman și automatizare, evidențiind complexitatea componentelor și sarcinilor care fac ca robotizarea completă să fie o provocare.
Automatizarea completă în fabrici, până în 2030
Chen combină pragmatismul unui inginer cu optimismul unui antreprenor. Deși conștient de limitele învățării profunde, el preconizează aproape completa automatizare a asamblării în fabrici până la mijlocul anilor 2030. În timp ce discută despre consecințele sociale, Chen menționează că muncitorii calificați pot fi reorientați pentru a antrena următoarea generație de roboți, fără a preciza ce se va întâmpla cu muncitorii necalificați.
La stațiile unde muncitorii executau operațiuni repetitive, Chen a subliniat riscurile asupra sănătății, considerând că înlocuirea cu roboți umanoizi este mai sigură pe termen lung. În China există în prezent aproximativ 120 de milioane de muncitori în fabrici, iar mulți dintre aceștia au urmat trei până la cinci ani de pregătire profesională. Chen avertizează că noile generații de elevi interesați de manufactura avansată vor trebui să își schimbe cariera.
Pe lângă provocările sociale, sectorul roboticii se confruntă și cu presiuni financiare. În timp ce guvernul oferă subvenții pentru industria roboților, companiile se așteaptă la competiție acerbă, scăderea prețurilor și reducerea marjelor de profit.
În paralel, colaborarea cu companii internaționale rămâne esențială. Chen vizitează SUA pentru a observa bune practici la Tesla și General Motors, învățând despre managementul proceselor, standardele de siguranță și calitatea producției. Experiența cu producătorii americani a disciplinat echipa Guchi și a demonstrat că, în ciuda tensiunilor politice, cooperarea tehnologică rămâne inevitabilă. Chen remarcă, cu un ton pragmatic, că americanii „plătesc la timp”, evidențiind importanța acestei predictibilități în afaceri.
Ştiri video recomandate
