O companie britanică dezvoltă o „fabrică” spațială pentru a produce materiale pentru computere cuantice, centre de date bazate pe inteligență artificială și infrastructură de apărare. Space Forge, situată în Cardiff, Țara Galilor, a atins o etapă importantă în drumul său către crearea de „semințe” cristaline de ultra-înaltă calitate în spațiu, pentru fabricarea de semiconductori pe Pământ, unde aceștia ar putea fi utilizați în infrastructura de comunicații, informatică și transporturi, scrie CNN.
În iunie 2025, a lansat pe orbită un satelit industrial de dimensiunile unui microunde, numit ForgeStar-1, la bordul unei rachete SpaceX, și a reușit să genereze plasmă (gaz încălzit la 1.000 de grade Celsius) care ar permite producerea de cristale avansate în viitor.
„Spațiul oferă o bază industrială de neegalat în comparație cu Pământul”, spune Joshua Western, CEO și cofondator al Space Forge.
Când materialele semiconductoare sunt fabricate în condiții de microgravitație, atomii din care sunt alcătuite sunt aranjați mai regulat. El adaugă că vidul spațiului reduce probabilitatea contaminării, permițând producerea de „cristale semiconductoare a căror puritate este de sute, dacă nu de mii de ori mai mare în comparație cu cele care pot fi produse pe pământ”.
„Combinația dintre o structură atomică mai ordonată și mai puține impurități permite câștiguri uriașe în ceea ce privește eficiența semiconductorului la care sunt fabricate cristalele. ForgeStar-1 are ca scop demonstrarea instrumentului de fabricație”, spune Western, adăugând că Space Forge speră să trimită pe orbită un sistem de producție comercial în termen de doi ani.
Compania dorește să își vândă materialele către întreprinderi care au nevoie de semiconductori capabili să funcționeze la puteri foarte mari.
„Piețele noastre principale în acest moment sunt industria aerospațială, apărarea, telecomunicațiile și datele”, spune Western.
Însă, pe Pământ, există obstacole pentru Space Forge.
„Reglementarea, de departe, a fost cea mai mare provocare. Suntem o afacere care încearcă să facă ceva ce încă nu există”, spune Western.
El spune că, deși ForgeStar-1 a fost construit în doar șapte săptămâni, obținerea licenței de lansare a durat doi ani și jumătate.
Pentru că nicio țară nu deține suveranitate în spațiu, nu este sigur cum vor fi impozitate materialele la returnarea pe Pământ.
„Ceea ce a fost produs nu a fost fabricat în țara în care a aterizat. Dar nici nu a fost fabricat în nicio altă țară.”
Chestiunea impozitării nu este o problemă minoră, având în vedere valoarea materialelor pe care Space Forge speră să le fabrice în spațiu.
Western spune că, deși compania va produce versiuni de înaltă calitate ale unor compuși care există deja pe Pământ, acestea ar putea valora doar câteva zeci de milioane de dolari pe kilogram. El adaugă însă că producția în spațiu „permite sute de noi combinații de materiale” anterior doar teoretizate, care vor fi evaluate „la zeci de milioane”.
Cu picioarele pe pământ
Conform analizei de piață realizate de Deloitte, piața globală a semiconductorilor a crescut cu 22% în 2025 și se așteaptă să ajungă la o industrie de 1 trilion de dolari până în 2027, impulsionată în mare parte de o explozie a infrastructurii de inteligență artificială.
„Aceste tipuri de tehnologii de ultimă generație necesită materiale de cea mai înaltă calitate”, spune Jessica Frick, fostă cercetătoare la XLab, o companie specializată în fabricarea atât în spațiu, cât și pentru spațiu, și care nu este implicată în Space Forge.
Frick, care a co-fondat între timp Astral Materials, o companie de producție spațială cu sediul în SUA, spune că, deși „există o cerere tot mai mare de materiale de calitate ultra-înaltă”, potențialii producători spațiali trebuie să se dovedească în fața potențialilor cumpărători.
„Până când industria nu va putea demonstra o revenire fiabilă, cu cadență ridicată, de pe orbita joasă a acestor materiale, bariera adoptării va fi foarte mare”, spune ea.
Frick este încrezătoare că, odată cu creșterea numărului de lansări de rachete de către companii private precum SpaceX, accesibilitatea în spațiu nu va face decât să se îmbunătățească.
Dar ea spune că programul zborurilor de întoarcere pe Pământ, pe care companiile producătoare de spații ar putea să își folosească materialele și fabricile, este mult mai scurt.
„Aducerea produselor noastre înapoi pe Pământ este o provocare uriașă”, spune Frick.
Cu toate acestea, având în vedere ritmul actual de expansiune al industriei spațiale, ea crede că ar putea fi posibil ca zborurile să se întoarcă lunar pe Pământ în termen de cinci ani.
Space Forge dezvoltă un scut termic care va fi folosit pentru a readuce satelitul și materialele din fabrică pe Pământ, funcționând ca o parașută, protejându-le în același timp de temperaturile intense pe care nava spațială le va experimenta la reintrarea în atmosfera Pământului.
„Cel mai bine ar fi descrisă ca Mary Poppins, dar pentru spațiu. Este practic o umbrelă spațială care se deschide la sfârșitul unei misiuni și ne permite să plutim înapoi de pe orbită până la pământ”, spune Western.
El speră că tehnologia va fi un pas către o livrare mai rapidă și mai fiabilă a materialelor înapoi pe Pământ.
Obstacolele sunt mari
Western spune că fabricile complet funcționale pe care Space Forge intenționează să le lanseze vor avea aproximativ dimensiunea unei mașini de spălat, cântărind în jur de 100 de kilograme și că fiecare va fi capabilă să producă suficient material pentru 10 milioane de semiconductori în câteva săptămâni de la activare.
Lansarea ForgeStar-1 a costat 342.000 de dolari, iar Western afirmă că, chiar și luând în considerare această cheltuială, costul producerii cristalelor în stadiul lor de „sămânță” în spațiu este comparabil cu cel al proceselor de pe Pământ. El adaugă că energia solară din spațiu, care va alimenta fabricile, este abundentă și „gratuită”.
Matthew Weinzierl este decan asociat senior la Harvard Business School și a scris despre afacerile și economia spațiului. El avertizează că obstacolele în calea producției în spațiu sunt mari.
„Nu prevăd nicio viabilitate comercială la scară largă în următorul deceniu. Odată cu scăderea costurilor de operare în spațiu, este inevitabil ca fabricarea unor produse în spațiu să fie viabilă din punct de vedere economic. Merită să experimentăm și să investim în aceste posibilități. Putem învăța tehnici lucrând în spațiu pe care nu le-am învăța niciodată doar prin experimente terestre”, spune Weinzierl.
Western afirmă că Space Forge a strâns până acum 30 de milioane de dolari în capital de la investitori din întreaga lume, inclusiv de la Fondul de Inovare al NATO. El se așteaptă ca misiunea ForgeStar-1 să se încheie în câteva luni, după care compania își va testa scutul termic în spațiu pentru prima dată.
„Speranța mea este ca peste 10 ani, ceea ce fac să fie plictisitor. În ziua în care cuiva i se va spune că telefonul sau laptopul său este fabricat folosind un cip creat în spațiu și asta nu-l entuziasmează, atunci voi ști că am reușit”, spune el.
Ştiri video recomandate
