Acțiunile Uber, Mastercard și American Express au scăzut după publicarea pe Substack a unui scenariu de tip „sfârșitul lumii”. Piețele bursiere americane au fost lovite de un nou val de neliniște legat de inteligența artificială, de această dată declanșat de un nou avertisment viral – și complet speculativ – privind impactul tehnologiei asupra celei mai mari economii din lume, scrie The Guardian.
Cel mai recent scenariu alarmist aparține Citrini Research, o firmă americană puțin cunoscută care oferă analize despre „megatrenduri transformative”. Postarea sa pe Substack, descrisă drept „un scenariu, nu o predicție”, a tulburat investitorii, prezentând un viitor apropiat în care sisteme AI autonome – sau agenți – răstoarnă întreaga economie a SUA, de la locuri de muncă la piețe și credite ipotecare.
Scenariul Citrini începe în prezent și se încheie în iunie 2028, cu șomajul în SUA depășind 10% și o mișcare de tip Occupy Silicon Valley instalându-se în fața sediilor OpenAI și Anthropic. Între timp, o serie de evenimente declanșate de utilizarea pe scară largă a agenților AI ar decima companiile software și ar produce efecte în lanț asupra creditării private și a pieței ipotecare, ducând la o spirală descendentă necontrolată.
Deși speculativ, scenariul a neliniștit investitorii. Indicele S&P 500 a scăzut cu peste 1% luni, iar componenta sa software a atins cel mai redus nivel de la anunțul tarifelor din aprilie al lui Trump, supranumit „ziua eliberării”. O parte din volatilitate este pusă pe seama noilor tarife impuse de Trump, însă Uber, American Express, Mastercard și DoorDash, menționate explicit în raportul Citrini, au pierdut între 4% și 6%.
„Este genul de material apocaliptic care prinde mereu la public și la comentatorii de piață și la presă”, a spus Neil Wilson, analist la Saxo Capital Markets. „Nu cred neapărat că lucrurile se vor desfășura exact așa, dar este un semnal de alarmă că economia deja nu mai seamănă cu cea de acum câțiva ani”.
Scenariul Citrini se dezvoltă astfel:
Agenții AI elimină orice „fricțiune” din economie
Scenariul pornește de la un „salt de capacitate” al agenților AI, lucru care, potrivit Citrini, s-a întâmplat deja. Sunt menționate Claude Code al Anthropic și Codex al OpenAI, care au impresionat utilizatorii în ultimele luni.
Agenții AI afectează companiile de tip software-as-a-service precum Monday.com, Zapier și Asana, oferind firmelor o alternativă mai ieftină pentru gestionarea internă a sarcinilor, precum administrarea bazelor de date sau organizarea fluxurilor de lucru. Acest lucru ar forța companii precum Oracle, dependente de contracte pe termen lung, într-o „cursă spre minimum” în ceea ce privește prețurile.
În paralel, agenții AI ar produce haos în alte domenii. Scenariul presupune că fiecare consumator își folosește propriul agent personal pentru tranzacții și activități comerciale, eliminând intermediarii care monetizează „fricțiunea” din economie, cum ar fi agențiile de turism sau imobiliare.
În loc să folosească DoorDash, dezvoltatorii – și chiar utilizatorii obișnuiți – și-ar crea propriile aplicații de livrare de mâncare, fragmentând piața și distrugând marjele companiilor tradiționale. Afacerile Uber și ale altor platforme de ride-sharing s-ar evapora. În loc de Visa și Mastercard, agenții AI ar opta pentru criptomonede, datorită costurilor mai mici de tranzacționare, afectând grav furnizorii tradiționali de plăți.
Pentru Citrini, acesta este rezultatul logic al unor agenți AI neobosiți, capabili să optimizeze orice.
„Loialitatea obișnuită față de aplicații, fundamentul modelului de afaceri, pur și simplu nu există pentru o mașină”, scrie firma.
În realitate, acțiunile Uber, DoorDash, Mastercard și American Express au scăzut în această săptămână pe fondul acestui scenariu.
Șomaj masiv în rândul angajaților „white-collar”
Spre deosebire de alte revoluții tehnologice, care au creat noi locuri de muncă pe măsură ce le-au distrus pe cele vechi, AI nu ar urma acest tipar.
„AI este acum o inteligență generală care se îmbunătățește exact în sarcinile în care oamenii s-ar putea reloca. Programatorii disponibilizați nu pot pur și simplu să treacă la ‘management AI’, pentru că AI este deja capabil de asta”, scrie Citrini.
Angajații din birouri s-ar orienta în masă către locuri de muncă instabile din economia de tip gig, ceea ce ar pune presiune pe salarii și ar reduce consumul. Companiile, confruntate cu cerere în scădere, ar investi și mai mult în AI, concediind și mai mulți angajați.
Acesta ar fi „un cerc vicios fără frână naturală”, potrivit Citrini. Efectele ar fi severe, mai ales dacă cei 10% dintre angajații americani care generează 50% din consum și-ar reduce drastic cheltuielile.
Efecte în lanț în economia largă
Scenariul anticipează că pierderile de locuri de muncă și prăbușirea companiilor software ar avea efecte asupra creditării private și ar declanșa o criză ipotecară.
Fondurile de creditare privată au restructurat în ultimii ani mai multe companii software, acordând împrumuturi pe baza veniturilor estimate pe termen lung. Dacă aceste estimări nu mai sunt valabile din cauza AI, s-ar produce „cel mai mare default din istoria creditului privat în sectorul software”.
Criza s-ar extinde, deoarece capitalul fondurilor include polițe de asigurare de viață și „economiile gospodăriilor americane”. Datoriile ar fi retrogradate de autorități, contribuind la un colaps în 2027.
În paralel, ar izbucni o criză ipotecară, deoarece angajații disponibilizați nu și-ar mai putea plăti ratele. „Oamenii s-au împrumutat pe baza unui viitor în care nu mai cred”, scrie Citrini.
Spirale descendente
Companiile concediază angajați, ceea ce reduce cererea și consumul, determinând noi investiții în AI și noi concedieri. Tulburările din creditarea privată și temerile legate de ipoteci ar înăspri condițiile financiare, ar afecta încrederea și ar genera noi concedieri.
„Fiecare fenomen îl alimentează pe celălalt”, notează Citrini.
Potrivit firmei, instrumentele clasice de politică monetară nu ar putea opri criza, deoarece problema nu este generată de condiții financiare stricte, ci de faptul că investițiile în AI fac „inteligența umană mai puțin rară și mai puțin valoroasă”.
Rezultatul: un colaps la finalul lui 2027, cu o scădere de 57% a indicelui S&P.
Occupy Silicon Valley și „PIB fantomă”
Citrini imaginează o criză guvernamentală profundă.
„Sistemul nu a fost conceput pentru o astfel de criză. Baza de venituri a guvernului federal este în esență o taxă pe timpul uman”, scrie firma.
În timp ce statul ar colecta mai puține taxe și ar trebui să ofere mai mult sprijin populației, companiile AI ar prospera. Economia ar arăta bine pe hârtie, deoarece giganții tech reprezintă o parte importantă a pieței.
Citrini numește acest fenomen „PIB fantomă” – „producție care apare în conturile naționale, dar nu circulă în economia reală”.
În acest context, o mișcare inspirată de Occupy Wall Street ar bloca timp de săptămâni sediile companiilor AI.
Scenariul se încheie cu un avertisment: „Este pentru prima dată în istorie când cel mai productiv activ din economie generează mai puține, nu mai multe locuri de muncă. Niciun cadru teoretic nu se potrivește, pentru că niciunul nu a fost conceput pentru o lume în care resursa rară devine abundentă. Trebuie să construim cadre noi. Dacă o vom face la timp este singura întrebare care contează”.
Impactul scenariului Citrini i-a surprins pe unii comentatori, inclusiv experți care susțin că instrumentele AI nu sunt încă capabile să producă astfel de efecte.
Stephen Innes, partener la SPI Asset Management, afirmă că analizele despre AI au devenit factori de mișcare a piețelor.
„Am văzut această piață absorbind războaie, inflație persistentă, turbulențe bancare și teatrul tarifelor fără să clipească, iar acum un eseu amplu publicat pe Substack este suficient pentru a o zgudui”, a spus el.
Ştiri video recomandate
