Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană (UE) participă joi la Bruxelles, la ora locală 19:00 (18:00 GMT), la un summit extraordinar pentru a discuta despre un răspuns comun la încercările SUA de a prelua controlul asupra Groenlandei, a informat luni un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa, transmite EFE, preluată de Agerpres.
Anunţul a venit după ce, în ajun, a avut loc o reuniune a ambasadorilor permanenţi ai UE la care s-a discutat despre posibile măsuri de represalii împotriva Washingtonului.
Tot luni, Comisia Europeană a declarat că este „pregătită să răspundă” ameninţării cu noi tarife din partea preşedintelui american Donald Trump, deşi executivul european a subliniat că se angajează mai întâi să găsească o soluţie diplomatică.
„Prioritatea este să ne implicăm - nu să escaladăm - şi să evităm impunerea de tarife. De ce? Pentru că, în cele din urmă, acestea ar dăuna consumatorilor şi companiilor de ambele părţi ale Atlanticului. (...) Dacă s-ar impune tarife vamale, UE are instrumentele la dispoziţie şi este pregătită să răspundă, pentru că vom face tot ce este necesar pentru a proteja interesele economice europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european, Olof Gill.
Între timp, Donald Trump a anunțat că renunță la tarifele de 10% după ce a conturat „un acord privind Groenlanda” cu șeful NATO, Mark Rutte.
UE are la dispoziție o „bazooka comercială” pentru a impune restricții asupra comerțului și investițiilor SUA în Europa
La reuniunea organizată duminică, ambasadorii celor 27 de state membre au ridicat posibilitatea adoptării de represalii împotriva Statelor Unite în valoare de 93 de miliarde de euro, o opţiune care era deja pe masă anul trecut, dar pe care Cei 27 au abandonat-o pentru a permite acordul comercial la care Bruxelles-ul şi Washingtonul au ajuns în vară.
Această posibilă măsură este îngheţată până pe 6 februarie, dar ţările UE studiază acum posibilitatea aplicării acesteia în cazul în care Trump impune definitiv tarifele.
Mai multe ţări - între care Franţa, Germania, Spania şi Polonia, potrivit unor surse diplomatice care au vorbit cu EFE - au solicitat duminică activarea, pentru prima dată în istorie, a instrumentului anticoerciţie supranumit „bazooka comercială”, care a intrat în vigoare în 2023, pentru a face faţă unei „situaţii în care o ţară terţă încearcă să facă presiuni asupra UE sau a unui stat membru pentru a lua o anumită decizie, aplicând sau încercând să aplice măsuri care afectează comerţul sau investiţiile".
Acest instrument ar permite Comisiei Europene să impună restricţii asupra importurilor şi exporturilor către Statele Unite, asupra investiţiilor americane în UE, să restricţioneze drepturile de proprietate intelectuală ale companiilor americane sau să le interzică participarea la licitaţii publice.
Președintele Nicușor Dan nu a participat la summitul economic de la Davos, dar a salutat inițiativa „Consiliului de Pace” al lui Donald Trump, „de promovare a păcii şi securităţii internaţionale” și că analizează implicaţiile Cartei Board of Peace pentru interesele statului român.
Surse de la Cotroceni spun că România este într-o stare de „expectativă analitică” și că nu știe deocamdată dacă va adera la Consiliul pentru Pace, problema fiind încă în studiu. Joi vor fi consultări cu alți lideri europeni, în Consiliul European, în această chestiune.
De asemenea, potrivit surselor citate, România nu are „bază fiscală” sa adere la Consiliul pentru Pace. Adică nu are banii, 1 miliard de dolari.
Ştiri video recomandate
