Zelenski, critici dure la adresa Europei, la Davos: „O salată de puteri mici și mijlocii asezonată cu dușmani ai Europei”

Steve Witkoff, trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, împreună cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, au aterizat la Moscova, unde se vor întâlni cu Vladimir Putin. Potrivit presei din Rusia, cei doi au aterizat în jurul orei 21:50 (Ora României).

„Rușii au fost cei care au solicitat această întâlnire. Cred că e un gest relevant din partea lor”, spunea Wikoff, miercuri, într-un interviu acordat Bloomberg TV.

Donald Trump a dat afirmat, joi, la Forumul Economic de la Davos, că Statele Unite vor obţine în cele din urmă „acces total” în Groenlanda, însă detaliile mai trebuie negociate, transmite dpa, potrivit Agerpres

„Chiar se negociază acum, detaliile acestuia, însă în esenţă este acces total. Nu există restricţii şi nu există limită de timp”, a răspuns el la o întrebare despre intenţia de a plăti pentru insula arctică, una din componentele Regatului Danemarcii, alături de Danemarca propriu-zisă şi de Insulele Feroe.

„Vom avea tot ce dorim. Obţinem tot ce dorim cu costuri zero”, a adăugat Trump.

Preşedintele anunţase miercuri la Davos o schimbare surprinzătoare a planurilor sale de achiziţionare a Groenlandei: a precizat că SUA nu vor recurge la forţă. În acelaşi timp, el a insistat că Groenlanda trebuie să fie sub control american. Într-o discuţie cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, el a convenit, potrivit propriilor sale declaraţii ulterioare, că Arctica trebuie protejată în comun de alianţă.

Joi, într-un interviu pentru canalul de ştiri Fox Business, Trump a afirmat că scutul american antirachetă Golden Dome va fi construit parţial în Groenlanda.

„O parte din el, da, şi este o parte foarte importantă, deoarece totul ajunge deasupra Groenlandei”, a explicat el.

O întâlnire trilaterală între oficiali americani, ucraineni și ruși va avea loc în Emiratele Arabe Unite (EAU) începând de vineri, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, un semn că se intensifică discuțiile de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Reuniunea de două zile va avea loc vineri și sâmbătă, a declarat liderul ucrainean în timpul unui discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Volodimir Zelenski vorbește despre discuțiile sale cu Donald Trump de astăzi:

„Documentele care vizează încheierea acestui război sunt aproape gata, iar acest lucru contează cu adevărat. Ucraina lucrează cu deplină onestitate și determinare, iar acest lucru aduce rezultate.”

Liderul ucrainean adaugă că „Rusia trebuie să fie pregătită să termine acest război, să oprească această agresiune”.

De asemenea, el spune că a vorbit cu Trump „despre protejarea cerului”.

Referindu-se la Consiliul Păcii al lui Donald Trump, care a fost inaugurat astăzi la Davos, Volodimir Zelenski spune că „fiecare a avut motivele sale” fie pentru a se alătura, fie pentru a nu participa.

„Europa nici măcar nu a format o poziție unită cu privire la ideea americană”, spune el.

„Poate că în seara asta, când se va întruni Consiliul European, vor decide ceva.”

„Dar documentele au fost deja decise în această dimineață și, în seara asta, s-ar putea să se decidă în sfârșit ceva și în privința Groenlandei.”

Zelenski spune că „nu ar trebui să acceptăm că Europa este doar o salată de puteri mici și mijlocii asezonată cu dușmani ai Europei”.

„Când suntem uniți, suntem cu adevărat invincibili, iar Europa poate și trebuie să fie o forță globală, nu una care reacționează târziu, ci una care definește viitorul”, spune el.

Volodimir Zelenski continuă să critice Europa și aliații Kievului, acuzându-i că sunt divizați și mai preocupați să nu se ofenseze reciproc decât să acționeze decisiv.

El spune că Kievului i se recomandă „să nu le pomenească americanilor de Tomahawks, ca să nu strice atmosfera”.

Și apoi susține că „i s-a spus să nu aducă în discuție rachetele Taurus” și să evite să jignească o națiune europeană sau alta.

Zelenski continuă:

„Europa pare pierdută încercând să-l convingă pe președintele SUA să se schimbe. Dar el nu se va schimba. Președintele Trump se iubește pe sine și spune că iubește Europa, dar nu va asculta acest tip de Europă.”

Multe dintre criticile lui Zelenski sunt similare cu cele ale președintelui SUA cu care tocmai s-a întâlnit.

Zelenski spune apoi că trimiterea a 40 de soldați în Groenlanda nu transmite un semnal puternic Rusiei lui Putin sau Chinei lui Xi – sau chiar Danemarcei, aliatul apropiat al Europei.

„Fie declari că bazele europene vor proteja regiunea de Rusia și China și înființezi acele baze, fie riști să nu fii luat în serios, pentru că 40... de soldați nu vor proteja nimic.”

El spune că Ucraina poate ajuta cu expertiză, deoarece știe cum să „scufunde [nave] lângă Groenlanda, așa cum [o facem] lângă Crimeea”.

Continuându-și criticile la adresa aliaților europeni ai Ucrainei, Volodimir Zelenski trece la două exemple prin care acuză continentul de eșec.

Acestea sunt protestele recente din Iran și influența crescândă a Rusiei în Belarus.

Despre Iran, Zelenski spune: „Când refuzi să-i ajuți pe oamenii care luptă pentru libertate, consecințele se întorc și sunt întotdeauna negative”.

Și în ceea ce privește Belarusul, liderul ucrainean continuă:

„Belarus în 2020 este un exemplu. Nimeni nu a ajutat poporul, iar acum rachetele rusești Oreșnik sunt desfășurate în Belarus și au în raza de acțiune majoritatea capitalelor europene. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă poporul belarus ar fi câștigat în 2020. Și le-am spus partenerilor noștri europeni de nenumărate ori: acționează acum, acționează acum împotriva acelor rachete din Belarus, rachetele nu sunt niciodată doar decorațiuni, ci Europa rămâne în continuare în modul Groenlanda. Poate că într-o zi cineva va face ceva. ”

Volodimir Zelenski, discurs la Davos: 

„Anul trecut, aici la Davos, mi-am încheiat discursul spunând că „Europa trebui să știe cum să se apere singură”. Un an a trecut și nimic nu s-a schimbat. Fiecare an aduce ceva nou pentru Europa și pentru lume. E clar că majoritatea liderilor nu știu ce să facă în situația Groenlandei.

Așteaptă să treacă acest subiect. Dar dacă nu trece? Ce facem atunci? În Iran au fost proteste înnăbușite în sânge și nimeni nu a făcut nimic. Ce se va întâmpla în Iran dacă supraviețuiește regimul? Care va fi mesajul pentru dictatori? Ucideți cât vreți, că veți rămâne la putere”, spune președintele ucrainean.

„Lucrăm chiar acum cu partenerii la garanțiile de securitate, sunt recunoscător, dar acestea sunt pentru când războiul se va termina”.

Zelenski i-a mulțumit Ursulei von der Leyen și lui Emmanuel Macron, dar spune că suportul președintelui Trump este necesar și că nicio garanție de securitate nu va funcționa fără SUA.

„Cine poate ajuta să se oprească focul? Să se ajungă la un armistițiu? Europa iubește să discute despre viitor, dar evită să ia acțiuni azi. Acțiuni care vor defini viitorul pe care îl vom avea. Aceasta e problema”, mai spune Zelenski.

Președintele Ucrainei spune că ar trebui confiscat tot petrolul rusesc transportat cu flota fantomă a Rusiei.

„Europa trebuie să știe cum să se apere singură”.

Consilierul de comunicare al lui Zelenski spune că a avut o „întâlnire bună” cu Trump, potrivit CNN.

Consilierul de comunicare al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o „întâlnire bună” cu omologul său american, Donald Trump, la Davos, joi.

Zelenski urmează să susțină un discurs în curând.

A good meeting with @POTUS — productive and substantive. We discussed the work of our teams, and practically every day there are meetings or communication. The documents are now even better prepared. We also spoke today about air defense for Ukraine. Our previous meeting with… pic.twitter.com/E1j8kpJazN

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 22, 2026

Donald Trump a apărut în fața camerelor de filmat după ce a plecat de la întâlnirea cu Volodimir Zelenski.

El spune că discuțiile cu președintele Ucrainei au fost „bune”.

A fost întrebat dacă există vreo șansă să se încheie o înțelegere astăzi și a spus „va trebui să vedem ce se întâmplă”.

„Ne vom întâlni cu Rusia, asta va avea loc mâine și ne vom întâlni cu președintele Putin”, spune el.

„Am avut o întâlnire foarte bună cu președintele Zelenski, toată lumea vrea să se termine războiul.”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns la Davos, unde are o întâlnire cu președintele SUA Donald Trump pentru a discuta despre pacea în Ucraina.

Întâlnirea de la Davos a început, potrivit președinției ucrainene.

În același timp, trimișii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au mers la Moscova să discute cu Putin.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că suveranitatea Danemarcei asupra Groenlandei nu a fost discutată în timpul conversației sale cu președintele american Donald Trump de miercuri.

Întrebat într-un interviu acordat Fox News dacă Groenlanda va rămâne alături de Danemarca în cadrul acordului anunțat de Trump, Rutte a răspuns: „Această problemă nu a mai apărut în conversația mea din această seară”.

În schimb, discuțiile s-au concentrat pe securitatea din Arctica, a spus Rutte.

„Am discutat practic despre cum putem implementa viziunea președintelui privind protejarea, da, a Groenlandei, dar, bineînțeles, a acesteia - nu numai a Groenlandei - a întregii Arctici”, a spus el.

Rutte a recunoscut că „mai este mult de lucru” pentru a ne asigura că NATO are „tot ce este necesar pe uscat, pe mare și în aer” pentru a proteja regiunea.

Întrebat de Fox despre refuzul groenlandezilor de a fi „cumpărați”, Rutte a spus că au avut „un acord bun pentru a începe cu adevărat să lucreze la aceste probleme”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni joi cu Donald Trump, la Davos, așa cum șeful Statelor Unite își exprimase intenția în discursul său de miercuri după-amiază, potrivit Politico.

Zelenski se va întâlni cu Trump în Alpi înainte ca reprezentanții Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, să meargă la Moscova pentru a se vedea cu președintele rus Vladimir Putin. Ambele întâlniri se vor concentra pe planul de pace al lui Trump pentru Ucraina.

Citește continuarea AICI.

Președintele Trump a declarat miercuri că renunță la tarifele anunțate împotriva celor opt țări europene, după ce ar fi ajuns la un acord-cadru cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, privind viitorul Groenlandei.

Într-un articol publicat pe Truth Social, Trump a declarat miercuri seară că el și Mark Rutte „au conturat cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică. Această soluție, dacă va fi realizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO”.

Anunțul a urmat unei reuniuni NATO de miercuri, unde înalți ofițeri militari din statele membre ale alianței au discutat un compromis prin care Danemarca ar acorda Statelor Unite suveranitatea asupra unor mici zone de teritoriu groenlandeze unde Statele Unite ar putea construi baze militare, potrivit a trei înalți oficiali familiarizați cu discuția, citați de The New York Times.

Citește continuarea AICI.

Preşedintele SUA Donald Trump a asigurat miercuri că proiectul de acord privind Groenlanda le oferă Statelor Unite "tot ce şi-au dorit", fără a preciza dacă acest lucru se va traduce prin intrarea insulei în posesiune americană, cererea sa iniţială, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Acesta este acordul pe termen lung prin excelenţă. Şi cred că pune pe toată lumea într-o poziţie foarte bună, în special în ceea ce priveşte securitatea, mineralele şi orice altceva”, a declarat preşedintele SUA în cursul unui schimb de idei cu presa la Davos, în Elveţia, adăugând: „Nu există limită de timp, este pentru totdeauna”.

Președintele Donald Trump a anunțat, miercuri, pe rețeaua socială Truth Social, că renunță la impunerea de tarife comerciale suplimentare împotriva a opt țări europene, așa cum amenințase anterior. Liderul american a spus că a ajuns la această concluzie în urma unei întâlniri „foarte productive” cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, la care a fost conturat „cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică.”

„În urma unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, am conturat cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică. Această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO.

Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care erau programate să intre în vigoare la data de 1 februarie.

Au loc discuții suplimentare referitoare la Golden Dome, în măsura în care acesta privește Groenlanda. Pe măsură ce discuțiile avansează, vor fi puse la dispoziție informații suplimentare.

Vicepreședintele JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, Trimisul Special Steve Witkoff și alte persoane, după caz, vor fi responsabili de negocieri — aceștia îmi vor raporta direct mie. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Trump pe Truth Social. 

Donald Trump a anunțat, la data de 17 ianuarie, că-i va pedepsi cu tarife pe aliații săi europeni care au criticat dorința sa de a anexa Groenlanda și care încă se opun ocupării acestui teritoriu de către SUA. Trump a spus atunci că tarifele, care urmează să intre în vigoare pe 1 februarie, vor rămâne active „până când un acord se va agrea pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei de către SUA”.

Liderul american a nominalizat și țările care sunt ținta acestor taxe – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. Tarifele impuse vor fi de zece la sută pentru toate bunurile care vin din Europa spre SUA.

Președintele Donald Trump a spus că își poate imagina scenariul în care plătește o sumă de bani pentru a achiziționa Groenlanda, acum că a exclus anexarea prin forță, relatează CNN. 

„Pot accepta asta (scenariul cumpărării Groenlandei n.red)”, a spus Donald Trump, atunci când a fost întrebat dacă există vreun preț pe care ar fi dispus să-l plătească pentru teritoriul semiautonom. „Dar există un preț mai mare și anume cel al siguranței, al siguranței naționale, vreau să zic al siguranței internaționale. Acesta este prețul. Acesta este prețul cel mare”, a adăugat președintele american. 

Danemarca a precizat, în mai multe rânduri, că teritoriul nu este de vânzare. Dar Donald Trump insistă că este imperativ să ajungă sub controlul SUA. 

„Va fi mai sigur, va fi mai puternic, va fi mai bine pentru Europa, va fi mai bine pentru noi și vom avea grijă ca acest lucru să se întâmple”, a spus el. 

Când a fost întrebat ce consecințe vor existe pentru statele care se opun anexării, a spus „ne vom aminti”. „Trebuie să înțelegeți voi singuri ce vreau să spun prin asta”, a adăugat președintele american. 

Ministrul de externe al Danemarcei a declarat că afirmația lui Donald Trump potrivit căreia nu va folosi forța pentru a prelua Groenlanda este un lucru pozitiv, chiar dacă președintele SUA nu a renunțat la ambițiile sale de a dobândi insula, relatează The Guardian. 

Lars Løkke Rasmussen a declarat jurnaliștilor: „Ceea ce este clar după acest discurs este că ambiția președintelui (de a deține Groenlanda) rămâne intactă. Este, luată separat, o veste pozitivă că se spune că nu va fi folosită forța militară, dar acest lucru nu face ca problema să dispară. Provocarea este încă acolo.”

Președintele Donald Trump are o întâlnire, la această oră, în marja Forumului Economic de la Davos, cu Secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Acesta i-a mulțumit liderului american pentru ce a făcut pentru NATO de când și-a preluat cel de-al doilea mandat la Casa Albă și a dat asigurări că dacă Statele Unite sunt atacate, NATO va sări în apărarea ei.  „E o garanție absolută”, a spus Rutte. 

„Este un lucru pe care te-am auzit spunându-l ieri și astăzi. Nu ești absolut sigur că europenii ar veni în ajutorul Statelor Unite dacă ați fi atacați. Lasă-mă să-ți spun: vor veni. Și au făcut-o în Afganistan, după cum știi — pentru fiecare american care a plătit prețul suprem, pentru fiecare doi americani care au plătit prețul suprem, a existat un soldat dintr-o altă țară NATO care nu s-a mai întors la familia sa. Din Țările de Jos, din Danemarca, în special, și din alte țări. Așa că poți fi absolut sigur: dacă vreodată SUA vor fi atacate, aliații tăi vor fi alături de tine. Absolut. Există o garanție absolută. Chiar vreau să-ți spun asta, pentru că este important. Mă doare dacă tu crezi că nu este așa. Iar sub conducerea ta, această alianță este mai puternică ca niciodată”, i-a spus Mark Rutte lui Trump. 

Mark Rutte a spus că de la înființarea Alianței a fost o chestiune „iritantă” în interiorul NATO: „că aliații europeni nu plăteau la fel de mult ca SUA”. Secretarul general al NATO l-a lăudat pe Trump pentru a că a reușit să „îi facă pe europeni și Canada” să își majoreze contribuțiile la alianța militară 

La rândul său, Donald Trump a reiterat că își dorește să ajungă la o înțelegere pentru achiziționarea Groenlandei și a reiterat de ce SUA trebuie să aibă Groenlanda. 

Volodimir Zelenski se află miercuri după-amiază la Kiev, a transmis jurnaliştilor Preşedinţia ucraineană, la scurt timp după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat de la Davos că cei doi lideri urmau să se întâlnească în cursul zilei în staţiunea din Elveţia.

Şeful statului ucrainean "se află în prezent la Kiev", a transmis Preşedinţia, potrivit Agerpres.

În discursul său de miercuri, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Volodimir Zelenski la Formului Economic de la Davos pentru a discuta pacea în Ucraina. 

Președintele american Donald Trump a încheiat discursul de la Davos. 

„Statele Unite s-au întors, sunt mai mari, mai puternice.”

Trump s-a mutat acum la un panel din cadrul Forumului Mondial de la Davos unde reia discursul despre economia americană.

Președintele SUA vorbește despre taxele vamale și despre președintele francez Emmaneul Macron:

„M-am uitat la Emmanuel când a vorbit ieri cu ochelarii aia de soare atât de frumoși, ce naiba s-a întâmplat? Am văzut cum încearcă el să fie dur”.

„Îmi place de el, e greu de crezut, dar îmi place de el”.

Trump vorbește acum și despre Ucraina

„Un expert militar mi-a spus că tot ce am făcut a fost perfect executat.”

„Eu nu am cerut nimic niciodată. Acum mi-au cerut ajutor pentru Ucraina. Îi ajut. Luna trecută au murit 31.000 de soldați. E o baie de sânge în Ucraina, de asta vreau să opresc războiul”

„Vreau să punem capăt acestui război oribil”.

„Președintele Putin cred că vrea să închiem un acord, și președintele Zelenski vrea. Trebuie să pună capăt acestui război. Mor prea mulți oameni.”

„Cu asta îi ajut și pe europeni. Europenii îmi spun „daddy”.

„Nu cer acum decât o bucată de gheață pe care e frig, care poate juca un rol important în pacea lumii. E un lucru mic față de cât am oferit noi”.

„Canada nu e recunoscătoare. Ar trebui să ne fie recunoscătoare Canada. Canadienii trăiesc datorită Statelor Unite. Mark, ar trebui să fii recunoscător când mai vorbești”.

Donald Trump continuă să vorbească despre obținerea Groenlandei.

„SUA au plătit pentru NATO în totalitate, ei nu își plăteau facturile”

„Cerem doar Groenlanda. Să avem posesia pentru a o putea apăra. Nu ar fi posibil să o apărăm dacă doar o administrăm”

„Vom construi acolo cel mai frumos Dom de Aur construit vreodată. Va apăra și Canada”.

Trump vorbește acum despre Groenlanda:

„Am un mare respect pentru oamenii din Groenlanda și din Danemarca. Fiecare aliat NATO are obligația să își poată apăra teritoriul. Niciun stat sau grup de state nu e în situația să securizeze Groenlanda în afară de SUA”.

„Am văzut asta în WW2 când Danemarca a căzut în mâinile germanilor după 6 ore de luptă. SUA au fost forțate să intervină în Groenlanda. Și-a trimis propriii soldați să apere teritoriul. Am făcut asta cu mari cheltuieli.”

„Am luptat pentru Danemarca, nu pentru altcineva. Nici nu o poți numi o țară, o mare bucată de gheață.”

„După al doilea război mondial pe care l-am câștigat, fiindcă fără noi ați fi vorbit germană și poate puțină japoneză, am dat Groenlanda înapoi Danemarcei. Ce proști am fost când am făcut asta. Și acum sunt nerecunoscători. Acum, țara noastră se confruntă cu riscuri mai mari decât oricând.”

„Groenlanda e un teritoriu nedezvoltat, nelocuit, care se află într-un loc strategic, între SUA, Rusia și China. Când am dat-o înapoi nu avea o așa mare importanță. Nu e importantă pentru pământuri rare. Ca să ajungi la ele trebuie să treci prin gheață. Avem nevoie de Groenlanda pentru securitate strategică.

„Acest teroitoriu face parte din America de Nord, frontiera de Nord a emisferei vestice e teritoriul nostru”.

„De aceea președinții americani au vrut să cumpere Groenlanda.”

„Nici nu se vede că Danemarca ar fi prezentă.”

„Doar SUA pot proteja această mare masă de gheață”

„De aceea vreau să avem negocieri imediate ca să discută despre achiziționarea Groenalandei de către SUA. Așa cum am achiziționat teritorii în istorie, așa cum au facut-o și europenii, nu e nimic rău în asta. Aceasta nu va fi o amenințare pentru NATO. SUA este tratată foarte incorect de NATO”.

Danemarca a declarat că insula semi-autonomă nu este de vânzare.

Trump mai spune că nu vrea „să folosească forța”. „Toată lumea a crezut că vreau să folosesc forța, dar nu voi face asta. Dacă am folosi forța nu ne-am mai opri”.

„SUA nu vor decât un loc numit Groenlanda, am câștigat-o după al doilea război mondial și am dat-o înapoi”.

Trump vorbește acum despre energie:

„Vreau ca Europa să se descurce bine, au surse de energie pe care nu le folosesc. Prețurile la electricitate au crescut în ciuda prezenței eolienelor. Cu cât ai mai multe eoliene cu atât pierzi mai mulți bani”.

„China produce cele mai multe turbine eoliene din lume, dar ei nu le folosesc. În China nu am văzut. Le fac și le vând proștilor din lume. Ei au așa câteva ferme de eoliene ca să se dea în spectacol.”

„Eolienele distrug peisaje și omoară păsările”, mai spune Trump.

Trump vorbește acum despre acordurile sale comerciale, inclusiv cu UE, Japonia și Coreea de Sud, subliniind că acestea sunt „parteneri”.

El repetă ceea ce pare a fi linia cheie a narațiunii sale despre rolul central al SUA în comerțul global.

„Aceste acorduri stimulează creșterea economică și determină explozia piețelor bursiere – nu doar în SUA, ci practic în fiecare țară care a ajuns să încheie o înțelegere – pentru că, așa cum ați învățat, atunci când Statele Unite cresc, le urmați.”

Președintele american vorbește despre starea economică din Statele Unite ale Americii. „Este un miracol care chiar se întâmplă”, spune Trump.

„Eu știam că fac ce trebuie. Exporturile au crescut, producția a crescut. Avem oțelării în construcție în întreaga țară. A crescut cu 40% numărul de fabrici construite.”

„Am înregistrat acorduri comerciale istorice.”

„Când SUA evoluează, voi ne urmați.”

„Am pus capăt politicilor economice nebunești. În timpul lui Joe Biden oamenii se ocupau de chestiunea poluării”.

„Ajutăm Venezuela. Aceste milioane de barili de petrol vor fi împărțite cu ei. Este un loc fantastic și apreciem toată cooperare cu ei. După ce s-a terminat atacul au spus ”hai să încheiem un acord”, mai mulți ar trebui să urmeze acest exemplu”, spune președintele SUA.

Președintele SUA vorbește la Forumul Economic Mondial:

„E minunat să mă întorc aici să iau cuvântul în fața atâtor prieteni, dar și inamici”.

„Am venit cu vești fenomenale din America”, spune Donald Trump.

„Economia crește, investițiile cresc, veniturile cresc și ele, am învins inflația, am închis granițele și SUA sunt în mijlocul celei mai rapide dezvoltări.”

„Sunte vești bune pentru toate țările, SUA sunt motorul economic al Planetei. Când e rău la noi, e rău peste tot, veți merge după noi în prăpastie sau pe vârful muntelui.”

„Vreau să vă spun cum am obținut acest miracol economic ca și țările din care veniți să poată facă. Anumite locuri din Europa nu mai pot fi recunoscute. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar îmi spun prietenii care vin de acolo. Îmi place Europa, vreau să se îndrepte în direcția bună, dar nu se îndreaptă în direcția bună.”

„Am crescut taxele vamale aplicate țărilor străine ca să plătească pagubele pe care ni le-au produs. În 12 luni am scos 270.000 de birocrați în Guvern. Nu am avut de ales, ca țara noastră să fie măreață din nou, nu toată lumea poate avea slujbe la stat. Am scăzut deficitul federal cu 27%.”

Președintele Donald Trump a ajuns la Davos. 

Acesta ar urma să suțină discursul de la Forumul Economic Mondial la ora 15:30, ora României.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a luat apărarea președintelui american Donald Trump în discursul său de miercuri la Forumul Economic Mondial de la Davos, subliniind că liderul Statelor Unite „a împins Europa să ia măsuri cruciale” în ceea ce privește cheltuielile sale pentru apărare.

Participând la un eveniment intitulat „Poate Europa să se apere?”, alături de mai mulți lideri europeni, Rutte a întrebat publicul „dacă chiar crede că, fără Donald Trump”, mai multe țări europene și-ar fi mărit voluntar cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB-ul național.

„În niciun caz. Fără Donald Trump, acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată”, a răspuns tot el.

„Acum, nu sunt popular printre voi, pentru că îl apăr pe Donald Trump, dar cred cu adevărat că putem fi fericiți că este acolo, pentru că ne-a obligat pe noi, cei din Europa, să ne intensificăm demersurile pentru a face față responsabilităților atunci când vine vorba de propria noastră apărare”, a continuat șeful NATO.

El a mai spus că Statele Unite încă au zeci de mii de soldați în Europa, ceea ce dovedește că SUA sunt „încă puternic implicate în apărarea europeană”. 

Întrucât Washingtonul dorește, de asemenea, să trimită mai multe trupe în Asia, este logic ca americanii să se aștepte ca noi, cei din Europa, să preluăm, cu timpul, atribuții defensive sporite, a explicat Mark Rutte.

Europa va lucra pentru a prelua mai multe capacități de apărare pe continent, în timp ce o prezență americană „puternică, convențională” rămâne și acolo, a insistat șefului NATO.

„Dar, din nou, sunt absolut convins că, fără Donald Trump, nu am fi luat aceste decizii, iar ele sunt cruciale, în special pentru ca partea europeană și canadiană a NATO să se dezvolte cu adevărat în lumea de după Războiul Rece”, a conchis Mark Rutte.

Pe măsură ce relația transatlantică se fracturează, iar președintele Trump prioritizează achiziția Groenlandei de către SUA, singurii „câștigători” pot fi China și Rusia, potrivit fostului secretar general al NATO.

Anders Fogh Rasmussen, care a fost și prim-ministrul Danemarcei între 2001 și 2009, a declarat pentru CNN că Europa trebuie să se unească în căutarea independenței față de parteneriatul cu SUA, deoarece Trump „erodează relația transatlantică” și „creează o lipsă de încredere”.

„Am admirat Statele Unite ca politician... ca prim-ministru și secretar general al NATO”, a spus Rasmussen, adăugând că a lucrat alături de președinții americani o mare parte din cariera sa.

„Întotdeauna am considerat SUA un lider natural al lumii libere. Așadar, pentru mine, este un proces foarte dureros”, a spus diplomatul despre decizia aparentă a Europei de a renunța la dependența de SUA, adăugând că mulți dintre aliații săi europeni împărtășesc acest sentiment.

Fostul secretar general al NATO și-a exprimat îngrijorarea față de organizație. „Dacă Statele Unite inițiază acțiuni militare împotriva Groenlandei, ar fi sfârșitul NATO”, a afirmat el, „ar trebui să ne construim propriul NATO european... pentru a proteja Europa”.

Omul de stat și-a reiterat criticile la adresa deciziei lui Trump de a achiziționa Groenlanda și a sugerat că alegerea lui Trump este în beneficiul președintelui rus Vladimir Putin: „Singurii câștigători ai acestei rupturi transatlantice... sunt Putin și Xi Jinping. Cred că Putin speră că Groenlanda poate fi aisbergul care scufundă NATO.”

Președintele american Donald Trump a aterizat, la Zurich, în Elveția, pentru Formul Mondial de la Davos. 

Trump e așteptată să aibă o serie de întâlniri cu lideri importanți în care va aborda temele care au dus la tensiuni cu europenii.

Primul punct pe agenda zilei pentru președintele Trump este o recepție cu lideri de afaceri, înainte de a susține un discurs ulterior în fața Forumului Economic Mondial.

Președintele SUA a ajuns cu întârziere în Elveția, după ce a fost nevoit să se întoarcă din drum, din cauza unei probleme la Air Force One. Aceasta a fost înlocuită.

Trump lands in Zurich after Air Force One electrical issue forced a plane swap

First U.S. president at Davos in person since 2020, ?️ringing the largest U.S. delegation

Marine One takes him to the World Economic Forum

European leaders await his speech amid Greenland tensions pic.twitter.com/K6JCvFCdBu

— Boi Agent One (@boiagentone) January 21, 2026

Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat miercuri că, deși România este „un partener important pentru Statele Unite”, niciun teritoriu al unei țări nu poate fi transferat alteia decât prin voința poporului. De asemenea, interesul României este ca NATO să continue să fie puternic și ca „parteneriatul transatlantic să nu fie zguduit”, a mai spus Țoiu.

„Suntem un partener important pentru Statele Unite și continuăm să investim în relația transatlantică și în parteneriatul strategic cu ei. În același timp este cât se poate de clar că sunt niște principii de la care niciunul nu ne putem abate: un teritoriu al unei țări, mai ales al unei țări europene nu poate fi trasnferat alteia decât prin voința acelui popor și aceasta este singura varianta pentru toate celelalte”, a spus Oana Țoiu, într-o postare publicată pe Facebook.

Oana Țoiu se află la Davos în cadrul unei delegații oficiale române, unde „atmosfera este puternic influențată de așteptarea discursului Președintelui Donald Trump cu o stare de îngrijorare activă, cu multe întâlniri în marja panelurilor pentru a găsi soluții diplomatice comune”.

„Trebuie să fim alături de partenerii noștri internaționali o voce clară. o voce care susține multilateralismul dar în același timp acceptăm că este nevoie de reforme astfel încât rezultatele multilateralismului să fie mai rapide, să fie mai clare și să recapete încrederea țărilor”, a mai spus minstra de Externe.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în fața unui grup de experți de la Davos că lucrează în culise pentru a calma furia provocată de amenințările președintelui Trump de a prelua Groenlanda, care amenință să submineze unitatea alianței militare. 

„Vă pot asigura că singura modalitate de a gestiona această situație este, în cele din urmă, o diplomație atentă”, a spus Rutte, potrivit NYT. 

În paralel, apelurile se intensifică în întreaga Europă pentru un răspuns ferm la amenințările lui Trump privind Groenlanda. 

Bart de Wever, prim-ministrul belgian, a făcut marți remarci dure în urma amenințărilor lui Trump: „A fi un vasal fericit este un lucru. A fi un sclav nefericit este altceva”, a spus el.

În timp ce înalți oficiali ai UE încă subliniază că ar prefera să discute cu omologii lor americani, există o presiune tot mai mare ca Uniunea Europeană să înceapă măcar să se gândească la modul în care ar putea folosi instrumente comerciale puternice pentru a riposta. Lideri din cele 27 de națiuni ale UE se vor întâlni la Bruxelles joi seară pentru a discuta situația.

Europenii ar trebui să evite o „reacţie impulsivă de furie” şi să asculte argumentele preşedintelui american Donald Trump la Davos cu privire la o posibilă achiziţie a Groenlandei, a declarat miercuri secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„Le voi spune tuturor: inspiraţi adânc. Să nu aveţi acea reacţie impulsivă de furie pe care am văzut-o sau acea amărăciune”, le-a declarat Bessent jurnaliştilor, cu câteva ore înainte de sosirea programată a lui Trump la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial din Elveţia.

„De ce nu se aşează şi nu aşteaptă să sosească preşedintele Trump, să-i asculte argumentele?”, a întrebat el.

Bessent a considerat criticile aduse administraţiei americane marţi, la Davos, de către preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi de către preşedintele francez Emmanuel Macron drept „incendiare”.

„Dacă asta e tot ce are de făcut preşedintele Macron cât timp bugetul francez este făcut praf, i-aş sugera să se concentreze pe alte lucruri pentru poporul francez”, a spus Bessent.

„Le cerem aliaţilor noştri să înţeleagă că Groenlanda trebuie să facă parte din Statele Unite”, a reiterat secretarul Trezoreriei.

Privind în urmă, el a amintit că Danemarca a cedat Insulele Virgine Statelor Unite în 1917, argumentând că Copenhaga „a înţeles la vremea respectivă importanţa din punct de vedere al securităţii” acestei cesiuni, în mijlocul Primului Război Mondial.

Potrivit lui Bessent, Trump va ajunge la Davos „cu aproximativ trei ore întârziere” din cauza unei probleme cu primul avion care trebuia să-l ducă în Elveţia.

„Cred că preşedintele Trump va întârzia cu aproximativ trei ore”, a declarat Bessent.

În altă ordine de idei, Bessent a mai spus că prioritatea SUA la preşedinţia G20, grupul celor mai industrializate ţări, va fi creşterea economică.

„Pe măsură ce preluăm conducerea G20, agenda noastră este una pe care o dorim nu doar pentru noi înşine, ci pentru toţi aliaţii noştri: creşte, drăguţă, creşte” (grow, baby, grow - în original, o parafrază a unui slogan al lui Trump, „drill, baby, drill”, în traducere „forează, drăguţă, forează”), a mai afirmat el pe marginea Forumului Economic Mondial de la Davos.

Ursula von der Leyen, Preşedinta Comisiei Europene, a declarat miercuri, de la Strasbourg, despre Consiliul European de joi:

„Mai târziu, în cursul acestei săptămâni, liderii (n.r. statelor membre) se vor întâlni pentru a discuta răspunsul nostru, în cadrul Consiliului European. Ne aflăm la o răscruce. Europa preferă dialogul şi soluţiile, dar suntem pe deplin pregătiţi să acţionăm cu unitate, viteză şi determinare.”

Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că SUA "se comportă foarte ciudat pentru un aliat".

Ea a făcut apel la "unitate şi hotărâre" în cadrul Uniunii Europene (UE) în faţa preşedintelui american Donald Trump, potrivit Agerpres, care citează AFP.

"Se comportă foarte ciudat pentru un aliat", a răspuns Lagarde la postul de radio francez RTL, întrebată de la Davos, în Elveţia, dacă Statele Unite sunt un aliat sau un adversar al UE.

"Când suntem aliaţi în Tratatul Atlanticului de Nord, când suntem aliaţi de decenii şi fiecare joacă un rol în istoria celuilalt, a ameninţa cu preluarea unui teritoriu care în mod clar nu este de vânzare, cum e Groenlanda, şi a vehicula tarife vamale şi diverse alte restricţii asupra comerţului internaţional nu reprezintă dovada unui comportament de aliat", a explicat ea.

Lagarde a indicat că va acorda o atenţie deosebită discursului de la Davos al preşedintelui american, programat pentru miercuri.

"Nu mă voi întâlni personal cu el. Programul meu pentru ziua respectivă nu este complet finalizat, dar nu cred că o voi face. Totuşi, mă voi duce să-l ascult pentru că modul în care se va exprima şi ceea ce spune va fi interesant", a declarat ea.

"Odată ce preşedintele Trump îşi va redefini poziţia în această după-amiază la Davos, acest lucru le va permite europenilor să stabilească ce vor face împreună. Pentru mine, ceea ce pare fundamental sunt unitatea şi determinarea", a declarat preşedinta BCE.

"Nu sunt îngrijorată, dar sunt în alertă şi foarte atentă la modul în care liderii - care au această prerogativă, nu eu - vor ieşi din această situaţie, fie într-un mod pozitiv, fie într-un climat de ostilitate şi adversitate", a adăugat ea.

Franţa solicită ”un exerciţiu NATO” în Groenlanda şi este ”pregătită să contribuie la el”, anunţă miercuri Palatul Élysée, în contextul în care preşedintele american Donald Trump repetă că vrea să dobândească acest teritoriu autonom danez.

”Franţa cere un exerciţiu NATO în Groenlanda şi este pregătită să contribuie la el”, anunţă preşedinţia franceză.

Palatul Élysée face acest anunţ după ce mai multe ţări europene, inclusiv Franţa, au desfăşurat săptămâna trecută trupe pe insulă, în cadrul unei misiuni de recunoaştere sub egida NATO.

Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, i-a criticat, la Davos, pe europeni pentru „complicitatea” lor privind cerințele lui Donald Trump de a i se permite să cumpere sau să anexeze Groenlanda, potrivit The Guardian.

Newsom, unul dintre principalii candidați democrați la președinție în 2028, a declarat marți reporterilor de la Forumul Economic Mondial de la Davos că europenii sunt „manipulați” de Trump și că eforturile lor de a negocia cu el „nu au fost diplomație, ci prostie”.

„E timpul să ne întărim, e timpul să fim serioși și să nu mai fim complici”, le-a spus el reporterilor. „Nu pot suporta această complicitate. Oamenii se rostogolesc. Ar fi trebuit să aduc genunchiere pentru toți liderii lumii... este patetic.”

Newsom sugerează în mod regulat că politicienilor americani care se apropie de Trump ar trebui să li se dea genunchiere – pentru a le ușura aplecarea în fața lui Trump. 

Mai mulți politicieni europeni i-au scris lui Trump pentru a solicita întâlniri cu acesta înainte de Forumul Economic Mondial de la Davos, care va avea loc săptămâna aceasta. Într-una dintre scrisori, Mark Rutte, secretarul general al NATO și fost prim-ministru al Olandei, a continuat să adopte un ton flatant față de Trump, spunând că „ceea ce ați realizat astăzi în Siria este incredibil”.

El se referea la încheierea unui armistițiu între forțele guvernamentale siriene și Forțele Democratice Siriene conduse de kurzi.

Președintele SUA, Donald Trump, va sosi la forumul de la Davos cu o delegație din care fac parte secretarul de stat american Marco Rubio, șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles și adjunctul acesteia, James Blair.

Din delegație mai fac parte purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt și consilierul pe probleme politice al lui Trump, Stephen Miller.

Președintele american mai este însoțit de consilierul pe probleme de securitate Robert Gabriel, consilierul politic Beau Harrison și directorul de comunicații al Casei Albe, Steven Cheung.

Președintele Donald Trump se află din nou în drum spre Forumul Economic Mondial din Elveția, după ce avionul său s-a întors în SUA din cauza unei „probleme electrice minore”, potrivit unui oficial de la Casa Albă, potrivit Fox news.

Președintele Trump a ridicat în repetate rânduri posibilitatea ca forțele militare americane să cucerească Groenlanda dacă Danemarca nu este de acord să o vândă, dar până acum Pentagonul nu a primit instrucțiuni să planifice o invazie.

Într-un interviu acordat duminică dimineață la emisiunea „Meet the Press” de la NBC, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a sugerat, de asemenea, că Groenlanda ar putea fi cucerită prin forță militară dacă negocierile cu Danemarca nu ar da rezultate.

Deși oficialii Pentagonului planifică tot felul de situații militare neprevăzute, nu li s-a cerut încă să planifice o invazie a Groenlandei sau urmările unei astfel de operațiuni, au declarat oficialii americani marți, citați de NYT.

O preluare militară americană a Groenlandei nu ar fi dificilă, spun analiștii militari. Insula este slab populată (56.000 de locuitori într-o zonă de aproximativ trei ori mai mare decât Texasul) și are deja o bază americană în nordul îndepărtat al țării (în scădere de la un număr record de 17 baze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial).

Însă oficialii Pentagonului și comandanții superiori își exprimă în privat consternarea și exasperarea față de faptul că Trump continuă să vorbească despre opțiunea forței militare pentru a prelua Groenlanda. Este un teritoriu al Danemarcei, un aliat NATO mic, dar de încredere, ale cărui trupe au luptat și au murit alături de forțele americane în Irak și Afganistan. Un atac asupra Groenlandei ar fi un atac asupra unui aliat NATO, amenințând alianța care a ținut Occidentul unit de la al Doilea Război Mondial.

Avionul Air Force One al preşedintelui american Donald Trump a întâmpinat o "problemă electrică minoră" în timp ce îşi începea călătoria spre Forumul Economic Mondial de la Davos şi se întoarce acum la baza sa din Washington pentru a putea schimba aeronava, potrivit Agerpres, care citează agenţiile internaţionale de presă.

Într-un interviu acordat News Nation, președintele Donald Trump a declarat că Groenlanda este importantă pentru Domul de Aur, planul său de extindere a sistemului de apărare antirachetă al Statelor Unite. 

„Groenlanda ar face mult mai eficient Domul de Aur”, a spus el. Trump a respins amenințarea Uniunii Europene de a declanșa o „bazooka comercială” asupra Statelor Unite dacă invadează Groenlanda. „Orice ne fac, tot ce trebuie să fac este să mă opun și va ricoșa înapoi”, a spus el.

Reporter: Cât de departe ați fi dispus să mergeți pentru a obține Groenlanda?

Donald Trump: Veți vedea.

Întrebat dacă angajamentele financiare asumate de alte țări față de SUA s-ar prăbuși din cauza planului său privind Groenlanda, Trump a spus: „Mă îndoiesc. Au nevoie urgentă de acest acord cu noi. Au luptat din greu pentru a-l obține. Avem multe întâlniri programate despre Groenlanda la Davos. Cred că lucrurile vor merge foarte bine.”

Donald Trump a fost întrebat și dacă consideră că „destrămarea NATO” este „un preț care merită plătit pentru anexarea Groenlandei”

„Cred că se va întâmpla ceva care va fi bun pentru toată lumea. (...) Cred că vom ajunge la un rezultat cu care vor fi mulțumiți cei din NATO, dar și noi”.

Trump spune că groenlandezii „vor fi încântați” să adere la SUA

Donald Trump a sugerat că poporul Groenlandei va fi de acord cu achiziționarea teritoriului arctic de către SUA, în ciuda faptului că groenlandezii au precizat clar că se opun acestei acțiuni.

„Nu am vorbit cu ei. Când voi vorbi cu ei, sunt sigur că vor fi încântați”, a spus Trump spre sfârșitul conferinței de presă de astăzi de la Casa Albă.

Comentariile președintelui vin după ce mii de groenlandezi au protestat în weekend împotriva amenințărilor sale de a prelua insula arctică. Un protestatar a declarat pentru CNN: „Nu suntem de vânzare”.

Donald Trump a fost întrebat dacă ar vrea să înlocuiască ONU cu „Consiliul de Pace” pe care îl propune și pentru care a trimis invitații unui număr de lideri globali.

„Am putea (să înlocuim ONU cu Consiliul de Pace). ONU nu prea au fost de ajutor, eu sunt un mare fan al potențialului ONU”.

„ONU pur și simplu nu a fost de mare ajutor. Sunt un mare fan al potențialului ONU, dar nu s-a ridicat niciodată la înălțimea potențialului său”, a declarat Trump. „ONU ar fi trebuit să rezolve fiecare dintre războaiele pe care le-am rezolvat. Nu am mers niciodată la ele, nici măcar nu m-am gândit să merg”.

Marți seară, Donald Trump a organizat o conferință de presă maraton la Casa Albă, în cadrul căreia vorbește de două ore pe diverse subiecte. Trump spune că-și prezintă „lista de succese” din primul an de mandat. De-a lungul discursului, Trump a vorbit pe diverse subiecte - obișnuitele sale teorii ale conspirației, premiul Nobel pentru Pace, tarife, Biden ș.a.

Trump spune că va merge în curând într-un „loc frumos în Elveția”, adăugând: „Sunt sigur că sunt așteptat cu mare plăcere”.

Președintele SUA nu a comentat încă prea multe pe teme de politică externă, dar mâine pleacă la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Trump spune că a făcut mai mult pentru NATO „decât orice altă persoană, vie sau moartă”. El a vorbit și de „campania” sa de presiune pentru a determina membrii NATO să își majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB ca fiind una dintre realizările sale.

„Am făcut mai mult pentru NATO decât oricine, NATO trebuie să ne trateze și ea corect”. Trump a repetat din nou susținerea sa că nu crede că NATO ar sări în ajutorul SUA - „Vom veni în ajutorul lor, dar mă îndoiesc cu adevărat dacă și ei vor veni în ajutorul nostru”.

Reamintim că articolul 5 al tratatului NATO a fost activat o singură dată în istorie, la cererea Statelor Unite, care, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, au cerut ajutorul aliaților.

Mark Carney, premierul Canadei, a criticat dur atitudinea Statelor Unite sub Donald Trump și a spus că ordinea mondială de după Al Doilea Război Mondial „e pe cale de dispariție”, relatează CNN. Declarația a fost făcută la Davos.

Liderul canadian a spus că „țările de dimensiuni medii trebuie să lucreze împreună” pentru a se putea apăra de marile puteri agresive, dând de înțeles că e nevoie de o „coaliție anti-Trump”.

„Pare că fiecare zi ne aduce aminte că trăim într-o epocă a rivalității între marile puteri. Că ordinea mondială bazată pe reguli e pe cale de dispariție, că cei mai puternici pot să facă tot ce pot, în timp ce cei slabi trebuie să sufere ce trebuie.

În fața unei astfel de logici, există o tendință puternică a țărilor să meargă înainte așa, să se conformeze, să evite problemele și să spere că dacă se conformează vor avea parte de siguranță. Nu așa funcționează”, a declarat Carney într-un discurs sumbru la Davos, marți seară.

Fără să-l menționeze direct pe Donald Trump, Carney a accentuat că marile puteri au început să „folosească integrare economică pe post de armă”, „tarifele care formă de influență” și „lanțurile de aprovizionare ca vulnerabilități ce pot fi exploatate”.

„Canada se opune ferm folosirii tarifelor pe subiectul Groenlandei și cere discuții concentrate pe subiect, pentru a ne atinge obiectivele comune de securitate și prosperitate în Arctica”, a adăugat Carney.

Prim-ministrul canadian a avertizat și că marile puteri nu trebuie să-și hărțuiască aliații și să forțeze sistemul internațional prea multă, o aluzie evidentă la amenințările lui Donald Trump.

„Hegemonii nu pot să continue să-și monetizeze constant relațiile.

Puterile mijlocii trebuie să acționeze împreună, pentru că dacă nu vom fi la masă, vom fi în meniu”, a concluzionat liderul canadian.

Discursul integral al lui Mark Carney

„Se pare că în fiecare zi ni se amintește că trăim într-o eră a rivalității dintre marile puteri - că ordinea bazată pe reguli se estompează, că cei puternici pot face ce pot, iar cei slabi trebuie să sufere ce trebuie.

Și acest aforism al lui Tucidide este prezentat ca inevitabil, ca o reafirmare a logicii naturale a relațiilor internaționale. Și confruntate cu această logică, există o tendință puternică a țărilor să meargă înainte așa, să se conformeze, să evite problemele și să spere că dacă se conformează vor avea parte de siguranță.

Nu așa funcționează. Deci, care sunt opțiunile noastre?

În 1978, disidentul ceh Vaclav Havel, ulterior președinte, a scris un eseu intitulat «Puterea celor fără putere», în care punea o întrebare simplă: cum s-a susținut sistemul comunist?

Iar răspunsul său a început cu o băcănie.

În fiecare dimineață, vânzătorul își pune un afiș în vitrina sa, cu textul: «Muncitori din întreaga lume, uniți-vă». El nu crede în asta. Nimeni nu crede. Dar el pune oricum afișul acolo pentru a evita problemele, pentru a semnala conformitatea, pentru a se înțelege. Și pentru că fiecare comerciant de pe fiecare stradă face același lucru, sistemul persistă - nu doar prin violență, ci prin participarea oamenilor obișnuiți la ritualuri pe care le știu în mod privat a fi false.

Havel a numit acest lucru a trăi în interiorul minciunii. Puterea sistemului nu vine din adevărul său, ci din dorința tuturor de a acționa ca și cum ar fi adevărat. Iar fragilitatea sa provine din aceeași sursă. Chiar și atunci când o singură persoană încetează să mai acționeze, când băcanul își îndepărtează afișul, iluzia începe să se risipească.

Prieteni, este timpul ca firmele și țările să își dea jos afișele.

Timp de decenii, țări precum Canada au prosperat sub ceea ce am numit ordinea internațională bazată pe reguli. Ne-am alăturat organizațiilor sale, am lăudat principiile sale, am beneficiat de predictibilitatea sa. Și datorită acestui fapt, am putut urmări politici externe bazate pe valori sub protecția sa.

Știam că povestea ordinii internaționale bazate pe reguli era parțial falsă, că cei mai puternici se scuteau de obligații atunci când le era convenabil, că regulile comerciale erau aplicate asimetric și știam că dreptul internațional se aplica cu o rigoare variată, în funcție de identitatea acuzatului sau a victimei.

Această ficțiune era utilă, iar hegemonia americană, în special, a contribuit la furnizarea de bunuri publice, rute maritime deschise, un sistem financiar stabil, securitate colectivă și sprijin pentru cadre de soluționare a disputelor.

Așa că am pus afișul în vitrină. Am participat la ritualuri și am evitat în mare măsură să semnalăm decalajele dintre retorică și realitate.

Această înțelegere nu mai funcționează.

Permiteți-mi să fiu direct. Ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții.

În ultimele două decenii, o serie de crize în domeniul financiar, al sănătății, al energiei și al geopoliticii au scos la iveală riscurile unei integrări globale extreme. Dar, mai recent, marile puteri au început să folosească integrarea economică ca arme, tarifele ca pârghie, infrastructura financiară ca coerciție, lanțurile de aprovizionare ca vulnerabilități care trebuiau exploatate.

Nu poți trăi în minciuna beneficiului reciproc prin integrare atunci când integrarea devine sursa subordonării tale.

Organizațiile multilaterale pe care s-au bazat puterile mijlocii - OMC, ONU, COP, însăși arhitectura rezolvării colective a problemelor - sunt amenințate. Drept urmare, multe țări trag aceleași concluzii, și anume că trebuie să dezvolte o mai mare autonomie strategică în domeniul energiei, alimentelor, mineralelor critice, finanțelor și lanțurilor de aprovizionare. Și acest impuls este de înțeles.

O țară care nu se poate hrăni singură, nu se poate alimenta singură sau nu se poate apăra are puține opțiuni. Când regulile nu te mai protejează, trebuie să te protejezi.

Dar să fim limpezi în privința unde duce acest lucru. O lume a fortărețelor va fi mai săracă, mai fragilă și mai puțin sustenabilă.

Și există un alt adevăr: dacă marile puteri abandonează chiar și pretenția regulilor și valorilor pentru urmărirea nestingherită a puterii și intereselor lor, câștigurile din tranzacționalism vor deveni mai greu de reprodus.

Hegemonii nu își pot monetiza continuu relațiile. Aliații se vor diversifica pentru a se proteja împotriva incertitudinii. Vor cumpăra asigurări, vor crește opțiunile pentru a reconstrui suveranitatea, o suveranitate care odată era ancorată în reguli, dar care va fi din ce în ce mai ancorată în capacitatea de a rezista presiunii.

Această sală știe că acesta este managementul clasic al riscului. Managementul riscului are un preț, dar acel cost al autonomiei strategice, al suveranității, poate fi și împărtășit. Investițiile colective în reziliență sunt mai ieftine decât construirea de către fiecare a propriilor fortărețe. Standardele comune reduc fragmentările. Complementaritățile sunt sume pozitive.

Întrebarea pentru puterile mijlocii precum Canada nu este dacă să se adapteze la noua realitate - trebuie.

Întrebarea este dacă ne adaptăm pur și simplu construind ziduri mai înalte sau dacă putem face ceva mai ambițios.

Acum, Canada a fost printre primii care au auzit semnalul de alarmă, determinându-ne să ne schimbăm fundamental postura strategică. Canadienii știu că vechile noastre presupuneri confortabile conform cărora geografia și apartenența noastră la alianțe”, a spus prim-ministrul canadian la Davos.

Dictatorul bielorus, Aleksandr Lukașenko, a semnat documentul pentru aderarea Belarusului la „Consiliul Păcii” lansat de Trump.

Lukashenko has signed a document on Belarus’s accession to the “Board of Peace.” pic.twitter.com/LaxC6790to

— Clash Report (@clashreport) January 20, 2026

Președintele SUA, Donald Trump, a publicat, marți, un mesaj pe Truth Social, în care spune că „nici o persoană, nici un președinte, nu a făcut mai mult pentru NATO” decât el. Trump afirmă că „dacă nu aș fi venit eu, NATO nu ar mai exista în acest moment”.

„Nici o persoană, nici un președinte nu a făcut mai mult pentru NATO decât președintele Donald J. Trump. Dacă nu aș fi venit eu, NATO nu ar mai exista în acest moment. Ar fi ajuns în cenușa istoriei. Trist, dar adevărat”, a scris Trump.

Acest mesaj vine după amenințările sale de a impune tarife aliaților NATO pentru obiecțiile lor față de planul său de a achiziționa Groenlanda. Trump este așteptat să susțină o conferință de presă la ora 20:00, ora României.

Cel mai important oficial ONU pe chestiuni umanitare și coordonator al ajutorului de urgență, Tom Fletcher, a declarat că Consiliul pentru Pace al lui Trump nu va înlocui organizația sa.

„Am spus-o clar, la fel și colegii mei au fost clari că ONU nu pleacă nicăieri”, a declarat el pentru CNN, când a fost întrebat dacă Consiliul pentru Pace este o încercare de a înlocui ONU.

„ONU nu a fost construit pentru vremuri ușoare, a fost construit pentru vremuri grele, iar 2026 pare a fi un an dificil, dar ne concentrăm cu maximă atenție pe a ieși pe teren și a oferi servicii pentru sutele de milioane de oameni din întreaga lume pe care îi servim”, a adăugat el.

Carta așa-zisului „Consiliu de Pace” al lui Donald Trump, obținută de Times of Israel și confirmată ca autentică de două surse pentru CNN, îl descrie ca o „organizație internațională” care lucrează pentru a „asigura o pace durabilă în zonele afectate sau amenințate de conflict”, ridicând îngrijorări în cadrul comunității internaționale că Trump dorește un mandat larg care să se extindă dincolo de Gaza.

Exprimându-și sprijinul pentru planul lui Trump, Fletcher a îndemnat Consiliul Păcii să se concentreze asupra Gazei și a procesului de pace din Orientul Mijlociu.

„Nimănui nu-i pasă mai mult de pace decât nouă”, a spus el. „Toți vrem să vedem succesul planului președintelui Trump ca israelienii și palestinienii să trăiască unul lângă altul în securitate, dreptate și oportunități și sper că acest Consiliu al Păcii se va concentra puternic asupra acestui lucru”.

Ucraina a primit invitația de a participa la așa-zisul „Consiliu de Pace” al lui Donald Trump, dar având în vedere că din această nouă organizație vor face parte și Rusia și Belarusul, „e foarte dificil să ne imaginăm cum ne-am putea noi alătura”, a declarat Volodimir Zelenski, marți.

„Rusia este dușmanul nostru, Belarusul este aliatul ei – e foarte greu să-mi imaginez cum am putea să fim noi împreună într-un consiliu”, a declarat președintele ucrainean.

Zelenski a anunțat că va merge la Davos doar dacă Trump va fi de acord să semneze acordul pentru noi garanții de securitate pentru Ucraina. Trump a anulat semnarea acestui acord.

Liderul de la Kiev a decis să nu se mai deplaseze la Davos, în absența acestui acord și după ce rușii i-au bombardat din nou intens țara.

„Ucraina este pregătită să se întâlnească cu toți partenerii săi, cu condiția ca aceste întâlniri să contribuie la protejarea vieților și să garanteze securitatea și ca ele să fie cu adevărat eficiente”, a scris el pe Telegram, ulterior.

”Echipa noastră a pregătit tot ceea ce este necesar pentru ca să putem semna, cu Statele Unite, documente referitoare la garanţii de securitate şi la reconstrucţia Ucrainei”, a precizat el.

Pe de altă parte, delegaţia ucraineană prezentă la WEF s-a întâlnit, marţi dimineaţa, cu consilierii francez, german şi britanic în domeniul securităţii naţionale, a anunţat şeful delegaţiei, Rustem Umerov.

„Ne-am armonizat abordările în privinţa garanţiilor de securitate şi ne-am continuat activitatea diplomatică”, a scris, pe Telegram, Rustem Umerov.

„Alte reuniuni cu partenerii noştri sunt prevăzute în curând în vederea discutării garanţiilor de securitate, dezvoltării economice şi reconstrucţiei Ucrainei”, a adăugat el.

Umerov a participat, în acest weekend, la o nouă rundă de negocieri cu emisari americani. După două zile de discuţii în Florida, cele două părţi au convenit, potrivit lui Umerov, să le continue la Davos.

Parlamentul European a decis să suspende procesul de ratificare a acordului comercial între Uniunea Europeană şi SUA, ca urmare a recentelor ameninţări din partea preşedintelui american, Donald Trump, au confirmat, marţi, principalele grupuri politice europarlamentare, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Există un „acord majoritar” al grupurilor politice pentru a îngheţa acordul comercial încheiat anul trecut între Statele Unite şi UE, a declarat lidera grupului S&D, Iratxe Garcia Perez, în faţa jurnaliştilor.

Grupul Partidului Popular European (PPE), cel mai numeros din Parlamentul European, a confirmat suspendarea discuţiilor referitoare la acest acord. Încheiat în vara anului trecut, el prevede taxe vamale de 15% asupra exporturilor europene către SUA şi suprimarea taxelor în ceea ce priveşte exporturile americane către Uniunea Europeană.

„A nu le permite companiilor americane să aibă acces fără taxe vamale la piaţa europeană este un instrument foarte puternic”, a declarat, marţi, liderul grupului PPE, germanul Manfred Weber.

„Este o pârghie extrem de solidă. Nu cred că întreprinderile vor fi de acord să renunţe la piaţa europeană”, a preciat, la rândul său, eurodeputata franceză Valerie Hayer, lidera grupului europarlamentar Renew Europe.

În schimb, o parte a extremei drepte s-a pronunţat contra îngheţării acestui accord. „Credem că este o greşeală”, a spus co-liderul grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) Nicola Procaccini.

Grupul europarlamentar „Patrioţi pentru Europa”, prezidat de francezul Jordan Bardella, s-a declarat favorabil „suspendării” acestui acord.

Îngheţarea discuţiilor din interiorul Parlamentului European împiedică ratificarea acordului şi, implicit, aplicarea sa.

Prim-ministrul canadian, Mark Carney, și-a susținut discursul la Forumul Economic Mondial de la Davos. Liderul canadian a vorbit în franceză dar și în engleză.

„Susținem ferm Groenlanda și Danemarca și le susținem pe deplin dreptul unic de a determina viitorul Groenlandei”, a declarat Carney, o poziționare fermă de partea Europei în scandalul Trump-UE pe tema Groenlandei.

Declarația lui Carney a fost aplaudată de cei din sală.

El spune că angajamentul Canadei față de articolul 5 al NATO - care prevede că un atac armat împotriva unuia sau mai multor membri este considerat un atac împotriva tuturor - este „de neclintit”.

Carney adaugă că, de asemenea, Canada „se opune ferm” tarifelor vamale asupra europenilor din cauza Groenlandei.

Donald Trump nu va merge la Paris săptămâna aceasta pentru a participa la un summit de urgență al G7, propus de Emmanuel Macron, potrivit unui oficial de la Casa Albă.

„Președintele Trump nu are de gând să călătorească la Paris în acest moment”, a declarat oficialul.

Macron a propus acest summit într-un mesaj text adresat lui Trump, pe care președintele SUA l-a distribuit, ulterior, pe rețelele sociale.

„Pot aranja o întâlnire a G7 după Davos, la Paris, joi după-amiază. Pot invita ucrainenii, danezii, sirienii și rușii pe lângă”, a scris Macron în mesaj.

În mesajul său adresat lui Trump, președintele francez s-a oferit, de asemenea, să aranjeze o cină înainte ca Trump să se întoarcă la Washington, DC.

Franța deține în prezent președinția rotativă a G7. Un summit al liderilor este planificat pentru iunie, la Évian-les-Bains.

Statele Unite și Ucraina nu vor semna un acord de 800 de miliarde de dolari privind reconstrucția post-război a Ucrainei, la Forumul Economic Mondial de la Davos, așa cum fusese planificat anterior, a declarat o sursă ucraineană pentru Axios. Potrivit sursei, președinții SUA și Ucrainei, Donald Trump și Volodimir Zelenski, urmau să semneze documentul, dar întâlnirea dintre cei doi lideri, în cadrul căreia urma să aibă loc semnarea, a fost anulată.

În același timp, o sursă americană a declarat pentru publicație că nu au fost stabilite date pentru semnarea acordului, iar planul în sine necesită încă rafinări. Sursa a adăugat că Trump s-ar putea întâlni în continuare cu Zelenski și cu mai mulți lideri europeni la Davos, dar nu ar trebui să se aștepte progrese în urma discuțiilor lor.

La rândul său, președintele ucrainean a declarat că rămâne la Kiev pentru a organiza o întâlnire privind restabilirea alimentării cu energie electrică și termică în mai multe regiuni ale țării, în urma ultimului atac rusesc. Zelenski a menționat că „planul de prosperitate economică” și garanțiile de securitate sunt cruciale, dar este dispus să călătorească la Davos doar dacă toate documentele sunt gata. El a afirmat că o posibilă întâlnire cu Trump trebuie să ducă la un rezultat concret care să consolideze Ucraina și să ducă la sfârșitul războiului.

La sfârșitul lunii decembrie, Ucraina a dezvăluit un „plan de prosperitate economică”, subliniind că acesta era necesar pentru „restaurarea și readucerea vieții în Ucraina”.

Planul prevede o investiție de 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani după sfârșitul războiului. Această sumă este de aproximativ de patru ori mai mare decât PIB-ul Ucrainei de dinainte de război. Ucraina speră, de asemenea, că acordul va contribui la atragerea de investiții private în țară.

Inițial, Zelenski spera să semneze documentul în timpul vizitei sale la Washington, pe 21 decembrie, dar aliații săi europeni l-au convins că Davos era un loc mai potrivit, au declarat surse pentru The Telegraph.

De asemenea, Trump urma să se întâlnească în marja forumului de la Davos cu liderii europeni, care intenționau să-l convingă pe liderul american să ofere garanții de securitate Ucrainei.

Cu toate acestea, pe fondul amenințărilor lui Trump de a ocupa Groenlanda și al anunțului unei acțiuni împotriva țărilor europene care își trimiseseră trupele pe insulă, atenția s-a mutat asupra acestei probleme, a relatat Financial Times.

Președintele finlandez, Alexander Stubb, a vorbit despre îngrijorarea că această criză din Groenlanda ar „absorbi tot oxigenul” la Forumul de la Davos și ar împinge războiul din Ucraina în plan secund. De asemenea, el a menționat că un acord privind redresarea economică este cel mai bun lucru care s-ar putea realiza la Davos pentru Ucraina.

Noile tarife anunțate de președintele american, Donald Trump, creează o incertitudine dăunătoare pentru companiile de ambele părți ale Atlanticului, potrivit președintei Băncii Centrale Europene.

Într-o declarație acordată CNN, la Davos, Elveția, Christine Lagarde a declarat:

„Incertitudinea a revenit și cred că este într-adevăr foarte incomod atât pentru corporațiile americane, cât și pentru IMM-urile din America și Europa, deoarece oamenii nu știu atunci exact cum vor vinde, cum vor cumpăra, cine va suporta povara tarifelor”.

„Așadar, faptul că aceste economii care merg bine în acest moment - sau destul de bine - stagnează din cauza incertitudinii este într-adevăr incomod, ca să spunem așa”, a adăugat ea.

Lagarde a precizat că legăturile comerciale dintre Statele Unite și Europa sunt „uriașe” în ceea ce privește comerțul, investițiile și participațiile financiare. „Și a pune în pericol acest lucru, a-l pune sub semnul întrebării, nu este propice unor politici comerciale bune”, a spus ea.

Lagarde a susținut, de asemenea, că Uniunea Europeană trebuie să devină „mai independentă” ca urmare a tumultului declanșat de al doilea mandat al lui Trump.

„Acesta este un semnal de alarmă, unul mai mare decât am avut vreodată, și cred că Europa va... decide ce trebuie să facem pentru a fi puternice singure, pentru a fi mai independente, pentru a ne baza pe comerțul intern pe care îl facem unii cu alții, astfel încât să putem... cel puțin să fim pregătiți cu un alt Plan B, în cazul în care relația normală SUA-UE nu este restabilită”, a spus ea.

Consilierul prezidențial Radu Burnete a dat clarificări, marți, despre prezența României la Davos, după criticile aduse președintelui Nicușor Dan pentru absența sa de la Forumul Economic Mondial. Burnete spune că România „are cea mai numeroasă și mai semnificativă delegație la Davos pe care a avut-o vreodată”.

De asemenea, el spune că, în ciuda tensiunilor actuale, România trebuie să-și valorifice alianțele pentru a -și putea continua dezvoltarea economică.

„România are cea mai numeroasă și semnificativă delegație la Davos pe care a avut-o vreodată și la întoarcere voi detalia principalele idei și direcții conturate acolo. Este evident că lumea construită în doi pași mari după 1945 și apoi după 1989 nu-și mai încape în hainele croite atunci și Davos este încă un loc unde asta se vede.

Epoca globalizării fără constrângeri, epoca comerțului multilateral și a dominației cvasi-absolute a companiilor multinaționale occidentale lasă loc uneia noi care nu știm cu adevărat cum va arăta: tarife vamale, granițe mai puțin poroase, incertitudini mult mai mari, ingerințe politice și rațiuni de securitate care le preced pe cele economice. Cu toate acestea oamenii și statele vor continua să facă afaceri și comerț. Au făcut-o mereu. Convingerea mea este că o lume a comerțului liber este mai prosperă decât cea care se creionează acum în fața noastră și că vom reveni cândva la ea.

Până atunci nu putem ignora realitatea din teren, dar chiar și în aceste condiții România își poate continua dezvoltarea economică. Putem contribui la o Uniune Europeană care să rămână un gigant comercial (acordul cu Mercosur face asta și cred că ar trebui să continuăm) și putem în paralel să atragem investiții americane în sectoare cheie – ceea ce o să facem.

Nu ne împiedică nimic să sprijinim companiile noastre și acest episod al consolidării bugetare va fi depășit. Putem să avem relații comerciale și cu țările din Asia sau Orientul Mijlociu sau America Latină. Înseamnă asta că suntem cu toată lumea și cu nimeni? Nu.

Ceea ce contează sunt direcția, principiile și liniile roșii: România trebuie să atingă nivelul de dezvoltare al Europei Centrale (Austria, Cehia, etc); facem afaceri, dar nu în orice condiții; suntem prietenoși cu investitorii câtă vreme ne respectă valorile; nu acceptăm să fim supuși unui război economic hibrid sau competiției neloiale; democrația și libertatea nu sunt negociabile; vom sprijini companiile noastre; Uniunea Europeană e locul nostru în lume; America este cel mai important aliat; suntem o țară medie cu ambiții uneori dincolo de resursele pe care le putem angrena în jocul geopolitic, dar asta înseamnă să tragem tare să creștem resursele nu neapărat să ne reducem ambițiile. Nu cred că putem fi mereu primii care sar în ringul de box, nici ultimii. Va fi o coregrafie complicată în anii ce vin care are nevoie de toate resursele intelectuale ale națiunii noastre”, a scris consilierul prezidențial pe Facebook.

Bursele americane au deschis în scădere, iar piețele europene au scăzut marți, pe măsură ce investitorii au continuat să-și exprime îngrijorarea cu privire la conflictul președintelui Donald Trump cu liderii europeni privind Groenlanda, relatează CNN.

Dow Jones a scăzut cu 728 de puncte, sau 1,47%, la scurt timp după deschiderea bursei. Indicele S&P 500, mai larg, a scăzut cu 1,4%. Indicele Nasdaq Composite, axat pe tehnologie, a scăzut cu 1,7%.

Indicele de volatilitate VIX, cunoscut în mod obișnuit sub numele de indicatorul fricii, a crescut cu 28%, depășind 20 - un nivel care semnalează o volatilitate crescută - pentru prima dată din noiembrie.

Indicele de referință Stoxx 600 din Europa - care urmărește acțiunile din întreaga regiune - a scăzut cu 1,26% marți. Stoxx 600 a scăzut luni cu 1,19% și a înregistrat cea mai proastă zi din noiembrie.

„Este o altă criză geopolitică provocată de președintele Trump”, a declarat Ed Yardeni, președintele Yardeni Research. „Piața a învățat din criza tarifară de anul trecut că președintele folosește tarifele ca pe un instrument de negociere”.

Investitorii au reluat așa-numita tranzacție „Sell America”, vânzând dolari americani și obligațiuni. Indicele dolarului, care măsoară puterea dolarului față de șase valute majore, a scăzut cu 0,89% - o mișcare uriașă pe piețele valutare.

Randamentul de referință al obligațiunilor Trezoreriei SUA pe 10 ani, care se tranzacționează în direcție opusă prețurilor, a crescut la 4,29% și a atins cel mai înalt nivel din septembrie.

Între timp, alegerile anticipate din Japonia au zguduit piețele din Asia, împingând randamentele obligațiunilor japoneze în sus. Creșterea bruscă a randamentelor din Japonia amplifică nervozitatea pieței obligațiunilor și pune presiune asupra obligațiunilor Trezoreriei SUA.

NATO se confruntă cu cea mai mare criză din istoria sa din cauza amenințărilor lui Donald Trump la adresa Groenlandei, iar timpul pentru „lingușirea” liderului american a apus, a declarat, marți, pentru AFP, fostul șef al alianței, Anders Fogh Rasmussen.

„Nu este doar o criză pentru NATO, ci o criză pentru comunitatea transatlantică în general”, a spus Rasmussen într-un interviu acordat Forumului Economic Mondial de la Davos. „Este în joc viitorul NATO și viitorul ordinii mondiale.”

Emmanuel Macron vorbește la Davos. Președintele francez denunță acțiunile președintelui SUA, Donald Trump, după escaladarea tensiunilor dintre SUA și Europa pe subiectul Groenlanda. Lumea se confruntă cu o îndepărtare de reguli și de dreptul internațional, a declarat marți președintele francez Emmanuel Macron la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Macron denunță concurența SUA care își propune să „subordoneze Europa”.

„Ne îndreptăm spre o lume fără reguli”, spune președintele francez.

„Este o trecere către o lume fără reguli, în care dreptul internațional este călcat în picioare și în care singura lege care pare să conteze este cea a celui mai puternic”, a spus Macron, adăugând că ceea ce el a numit „ambiții imperiale” reapar.

„Chestia nebunească este că putem fi puși într-o situație în care trebuie să folosim instrumentul anti-coerciție față de SUA. Nu are sens să-i ameninți pe aliați cu tarife vamale”.

„Preferăm respectul în locul agresorilor”, a mai declarat Macron.

Președintele Franței a apărut la Davos cu ochelarii de soare pe ochi, din cauza unei probleme de sănătate.

Macron speaks at Davos, wearing sunglasses due to a minor eye issue. pic.twitter.com/QBjeasvxNR

— The Daily News (@DailyNewsJustIn) January 20, 2026

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că răspunsul Europei la amenințările repetate ale președintelui american, Donald Trump, privind Groenlanda și tarifele vamale va fi „ferm”.

„Uniunea Europeană și Statele Unite au convenit asupra unui acord comercial în iulie anul trecut”, a declarat Von der Leyen la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția. „Și în politică, ca și în afaceri, un acord este un acord. Și când prietenii își dau mâna, trebuie să însemne ceva.”

„Considerăm poporul Statelor Unite nu doar aliații noștri, ci și prietenii noștri. Iar aruncarea noastră într-o spirală descendentă nu ar face decât să-i ajute pe adversarii pe care amândoi suntem atât de hotărâți să-i ținem departe de peisajul strategic”, a adăugat ea.

Ea a promis că răspunsul UE „va fi neclintit, unit și proporțional”.

Suveranitatea Groenlandei este „nenegociabilă”, a mai spus aceasta.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care sosise, anterior, în Elveţia, nu va putea participa la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos din cauza unei „răceli puternice”, a anunţat un purtător de cuvânt de la Geneva, sediul mai multor organizații din ONU, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Secretarul general a trebuit să-şi anuleze, din păcate, participarea sa la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos”, preconizată pentru miercuri, din cauza unei „răceli puternice”, a declarat Rolando Gomez într-o conferinţă de presă.

După o vizită la Londra, sâmbătă, Guterres sosise la Geneva, în Elveţia, pentru a se întâlni cu reprezentanţii şi trimişii speciali ai ONU, la reuniunea lor anuală.

„Această reuniune s-a încheiat şi secretarul general a plecat spre New York”, a explicat Gomez.

Zelenski a declarat că, pentru moment, rămâne în Ucraina, unde coordonează activitatea serviciilor din cauza situației din sectorul energetic. Potrivit acestuia, aceasta este „cea mai importantă prioritate” și el „alege Ucraina”, referindu-se la călătoria la forumul de la Davos.

Zelenski a menționat că planul de pace și garanțiile de securitate sunt „două documente foarte importante” și că lucrul la ele este aproape finalizat. „A mai rămas ultima etapă”, a adăugat el.

Președintele ucrainean a explicat că o călătorie la Davos este posibilă dacă documentele vor fi gata sau dacă vor fi luate decizii privind pachetele energetice sau sisteme suplimentare de apărare antiaeriană, dar „pentru moment, rămân la fața locului”.

De asemenea, președintele ucrainean a confirmat jurnaliștilor că Trump l-a invitat să participe la Consiliul Păcii privind Gaza.

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat, marţi „o reuniune a diferitelor părţi” privind Groenlanda, pe marginea Forumului Economic Mondial de la Davos, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Am fost de acord cu o întâlnire a diferitelor părţi la Davos, în Elveţia”, a scris preşedintele SUA pe reţeaua sa Truth Social, fără a preciza când va avea loc întâlnirea.

„După cum le-am spus foarte clar tuturor, Groenlanda este (o chestiune) imperativă pentru securitatea naţională şi globală. Nu se poate da înapoi asupra acestui punct, toată lumea este de acord!”, a adăugat el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, marți, la Davos că „e timpul să construim o Europă nouă, independentă”.

„Nostalgia nu va aduce înapoi vechea ordine mondială”, a avertizat șefa Comisiei Europene.

„Este timpul să construim o Europă nouă, independentă. Primul pas spre Europa independentă e acordul Mercosur”, a declarat von der Leyen, apărând acordul comercial contestat în UE.

„Trimitem un mesaj puternic: alegem comerțul liber în detrimentul taxelor vamale, parteneriatul în locul izolării”.

De asemenea, șefa Comisiei a anunțat un „acord istoric” cu India. 

„Securitatea arctică poate fi asigurată numai împreună. De aceea, tarifele suplimentare propuse sunt o greșeală, mai ales între aliați de lungă durată”, a declarat președinta Comisiei Europene.

„UE și SUA au convenit asupra unui acord comercial în iulie anul trecut. Și în politică, ca și în afaceri, un acord este un acord. Iar când prietenii își strâng mâinile, acest gest trebuie să însemne ceva”, a adăugat ea, referindu-se la acordul pe care ea și Trump l-au semnat anul trecut. „A ne arunca într-o spirală descendentă periculoasă nu ar face decât să ajute tocmai adversarii pe care amândoi suntem atât de hotărâți să-i ținem departe de peisajul nostru strategic.”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că „trebuie să avem” Groenlanda, informează BBC.

„Ei (danezii) nu o pot proteja”, a adăugat liderul de la Washington.

Totodată, Trump a susținut că aliații NATO „nu vor insista prea mult” în privința revendicării Groenlandei de către americani și a minimizat recentele desfășurări de trupe europene, pe care nu le-a caracterizat drept „acțiuni militare”.

„NATO avertizează Danemarca de 20 de ani, îi tot avertizează pe danezi în privința amenințării ruse”, a spus Trump. „Nu e vorba doar de Rusia, mai e și China. Vedem ce o să se întâmple. Sau hai să o spunem așa: o să fie interesant la Davos”.

Trimisul special al președintelui Rusiei, Kirill Dmitriev, a declarat că a sosit marți la Davos, informează TASS.

Dmitriev este emisar special al lui Putin pe probleme economice și șeful fondului suveran de investiții al Federației Ruse.

Dmitriev urmează să se vadă la Davos, Elveția, cu emisarii speciali ai președintelui SUA, Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner.

Reprezentanții ruși și americani vor discuta pe tema războiului din Ucraina.

Bursele europene au scăzut marți, iar acțiunile americane erau așteptate să deschidă în scădere, în timp ce investitorii continuă să analizeze conflictul dintre președintele Donald Trump și liderii europeni privind statutul insulei arctice, informează CNN.

Trump a amenințat cu introducerea unui nou tarif de 10% asupra importurilor din opt țări europene, inclusiv Danemarca, Regatul Unit și Franța, în contextul cererilor sale ca Statele Unite să dobândească acest teritoriu danez.

Indicele de referință al Europei, Stoxx 600 — care urmărește evoluția acțiunilor din întreaga regiune — era în scădere cu 0,7% marți dimineață. Luni, Stoxx 600 a pierdut 1,19% și a înregistrat cea mai slabă zi din luna noiembrie.

Și contractele futures pe acțiunile americane au fost în scădere. Futures pe Dow Jones au coborât cu 682 de puncte, sau 1,4%. Futures pe S&P 500 au scăzut cu 1,5%, iar cele aferente Nasdaq 100 au pierdut 1,7%.

Președintele SUA, Donald Trump a spus marți că „nu există cale de întoarcere” în privința Groenlandei, despre ai cărei locuitori consideră că „nu crede că vor opune prea multă rezistență”. În același timp, liderul de la Washington a dezvăluit un mesaj primit de la președintele francez, Emmanuel Macron, referitor la Groenlanda și i-a făcut „proști” pe britanici pentru că intenționează să cedeze o insulă, unde se află o bază militară a SUA, către Mauritius.

„Șocant, dar aliatul nostru genial din NATO, Regatul Unit, plănuișete să cedeze insula Diego Garcia, locul unei vitale baze militare americane, către Mauritius, iar asta vor să o facă fără niciun motiv”, a spus Trump într-un mesaj publicat pe Truth Social, preluat de BBC.

„Faptul că Regatul Unit cedează o bucată extrem de importantă de pământ este o dovadă de mare prostie și este încă unul din multele motive care țin de securitatea națională (a SUA - n.r.) pentru ca Groenlanda să fie achiziționată”, a spus Trump.

Totodată, președintele SUA a spus că „100% își va duce la capăt amenințările cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni, dacă aceștia nu acceptă achiziția Groenlandei”.

CEO-ul JP Morgan, Jamie Dimon, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sau CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, sunt printre numele importante care vor fi prezente la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, informează CNBC.

Președintele american, Donald Trump, va fi și el prezent în persoană pentru prima oară în ultimii cinci ani. El a mai fost prezent în primul mandat, în 2020.

Trump va veni cu cea mai mare delegație americană prezentă vreodată la eveniment, conform organizatorilor.

Organizatorii forumului de la Davos spun că vor fi prezenți „aproape de 4.000 de lideri de domenii” plus un număr „record” de 400 de lideri politici, 850 de șefi de companii și 100 pionieri în domeniul tehnologiei.

Unul dintre statele care se află în mijlocul actualei furtuni geopolitice nu va fi reprezentat, însă. Danemarca a anunțat, luni, că nu va fi prezentă la Davos.

Decizia se datorează foarte probabil disputei tot mai intense pe tema Groenlandei, pe care Trump o tot cere anexată la SUA.

Decizia arată și cât de tensionată a fi întâlnirea europenilor cu Trump, la doar câteva zile după ce președintele american i-a amenințat cu tarife ostile pentru a-i obliga să cedeze Groenlanda.

„Orice decizie legată de participare este o chestiune care aparține doar guvernului respectiv. Putem să confirmăm cu guvernul danez nu va fi reprezentat la Davos, săptămâna aceasta”, a declarat purtătorul de cuvânt al forumului.

Printre celelalte nume mari care lipsesc se numără și Xi Jinping, dictatorul chinez, sau liderii indian și brazilian.

Nici prim-miniștrii Starmer și Meloni nu sunt pe listă, deși amândoi spun că vor participa.

Marile puteri economice

În timpul unei conferințe de presă de săptămâna trecută, organizatorii WEF au accentuat că șase din cele șapte puteri din G7 vor trimite reprezentanți, o mișcare „istorică”, conform președintelui WEF, Borge Brende.

În 2025, singurul lider G7 care a participat în persoană la forum a fost cancelarul german de atunci, Olaf Scholz.

Alături de Donald Trump, sunt așteptați să paricipe în persoană și președintele Emmanuel Macron, prim-ministrul Mark Carney și cancelarul Friedrich Merz.

Guvernul britanic nu a confirmat prezența premierului Keir Starmer – care nu a participat nici anul trecut – dar există informații că el va fi acolo.

Totuși, va participa sigur șefa finanțelor de la Londra, Rachel Reeves.

Nici șefa guvernului nipon nu a anunțat o participare, iar prezența sa e puțin probabilă având în vedere că abia ce a convocat alegeri anticipate.  

Tot mai mulți CEO

Davos se desfășoară de luni seară până vineri dimineață. Tema de anul acesta este „Spiritul Dialogului”, cu o agendă concentrată pe cinci domenii – mediul geopolitic, AI, natură și climă, noi surse de creștere economică și „oameni și pregătire”.

Totuși interesul cel mai mare e legat de cine participă efectiv, conform lui Eric Kutcher, partener senior la McKinsey&Company, „partener strategic” al WEF.

„Mare interes va fi cu privire la cine va fi prezent. Mult mai mult decât veți vedea în alte subiecte”, a spus Kutcher.

Delegația lui Trump îi va include pe șeful diplomației, Marco Rubio, șeful Trezoreriei, Scott Bessent, plus acoliții lui Trump – Steve Witkoff și Jared Kushner. Peședintele american va veni și el în persoană, miercuri.

Fondatorul WEF, Klaus Schwab, se numără printre absenți – după ce a organizat evenimentul vreme de decenii, Schwab a decis să renunțe la poziție în luna aprilie a anului trecut, după o investigație asupra unor acuzații de comportament inadecvat. Între timp, el a fost achitat.

CEO-ul BlackRock, Larry Fink, și vicepreședintele Roche, Andre Hoffman, au fost anunțați ca președinți interimari ai WEF, în august.

Pe lista de participanți se numără alte nume importante – CEO-ul Nvidia, Jensen Huang CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, CEO-ul DeepMind, Demis Hassabis.

Sarah Friar, șefa finanțelor OpenAI va fi și ea pe listă, însă CEO-ul companiei, Sam Altman, va absenta.

Printre principalele teme de discuție se vor număra ambițiile imperialiste ale lui Trump față de Groenlanda, tensiunile politice din Venezuela și amenințările lui Trump față de Iran.

Investitorii vor urmări și anunțuri ale companiilor AI, noutăți de la băncile centrale sau știri de la companii care aleg să-și diversifice piețele și să se îndepărteze de SUA.

Deși unele nume mari din politică nu vor participa, unii dintre liderii care merg, precum Javier Milei din Argentina sau Prabowo Subianto din Indonezia, sunt personaje importante.

Cine nu e pe listă

Deși WEF spune că sunt „aproape de” 65 de șefi de stat care vor participa, plus lideri regionali importanți ca Ursula von der Leyen, există și un număr de absențe notabile.

Președintele Braziliei, Lula da Silva, și prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, nu vor participa direct, dar vor trimite delegații. Brende a descris delegația indiană ca fiind „puternică”.

De asemenea, în timp ce nici dictatorul chinez nu va fi prezent la Davos, delegația chineză include personaje influente în cercul de putere al Partidului Comunist Chinez – vicepremierul pentru comerț și finanțe, He Lifeng, de exemplu.

Pe listă nu e nici prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman. Vor participa, însă, mai mulți miniștri ai regimului saudit.

Prim-ministrul spaniol și-a anunțat și el anularea prezenței, ca urmare a coliziunii între două trenuri de mare viteză, în sudul țării, duminică.

În joc rămâne și marea problemă încă nerezolvată a războiului din Ucraina, pe care Trump a încercat cu disperare să-l încheie.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care va fi și el prezent la Davos, speră să discute cu Trump și să-l convingă să semneze noi garanții de securitate în cadrul unui potențial acord de armistițiu cu Rusia. Liderii G7 vor și ei să discute situația Ucrainei.

La Davos-ul de anul acesta, SUA se prezintă cu cea mai mare delegație a SUA, formată din secretarul de stat Marco Rubio, emisarul Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner, toți având un rol important în negocierile pentru pacea din Ucraina.

Deși Casa Albă nu a anunțat nicio întâlnire bilaterală, prezența lui Witkoff și Kushner – văzută drept cheie în negocierile dintre Rusia și Ucraina – îi face pe insideri să creadă că va fi semnat și un acord Trump-Zelenski.

Între timp, continuă discuțiile pentru așa-zisul „Consiliu de Pace” al lui Donald Trump, pe care președintele american ar vrea să-l „convoace” chiar la Davos.

Donald Trump a transformat chiar și această inițiativă într-un aranjament „quid pro quo” în care calitatea de membru permanent al consiliului este la vânzare pentru un miliard de dolari.

Participarea cu „mandat” de trei ani bazat pe invitația lui Trump nu necesită nicio contribuție pecuniară. Oficialii de la Casa Albă spun că aceste contribuții ar urma să fie folosite pentru „reconstrucția Gazei”.

Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a acceptat deja invitația de a se alătura acestui for, conform unei declarații făcute de ministrul său de externe, Peter Szijjarto.

Iordania, Grecia, Ciprul și Pakistanul au anunțat că au primit invitații. De asemenea, invitate au fost și Canada, Turcia, Egipt, Paraguay, Argentina și Albania. Administrația prezidențială din România a anunțat, de asemenea, că a primit invitația lui Trump.

Aceste țări au fost invitate să devină „membri fondatori” ai consiliului lui Trump, despre care liderul american spune că „va purcede la o nouă abordare îndrăzneață pentru rezolvarea conflictelor globale”.

Criticii acuză că acest for ar putea fi folosit pentru ca președintele SUA să-l folosească ca alternativă la ONU, un for direct sub controlul său. Trump vrea să fie „președinte pe viață” al așa-zisului consiliu.

Discursul principal al lui Trump de miercuri este foarte posibil că se va centra pe îngrijorările economice din SUA, în ciuda formatului internațional.

Președintele american se confruntă cu mari probleme economice acasă, după eșecul său din ultimul an de a readuce economia americană pe linia de plutire și după un an de mandat în care s-a concentrat mai mult pe aventuri de politică externă, decât pe problemele economice pentru care a fost ales.

Trump ar vrea să-și facă cunoscute „inițiativele pentru reducerea costului locuințelor și chiriilor” și să vorbească de „agenda sa economică care a propulsat SUA în fruntea lumii când vine vorba de creștere economică”, a declarat un oficial de la Casa Albă.

Dar Trump le va vorbi direct și liderilor europeni. „El va accentua că SUA și Europa trebuie să lase în urmă stagnarea economică și politicile care au produs-o”, a continuat oficialul citat.

Președintele SUA i-a amenințat din nou, recent, pe aliații săi europeni cu tarife dacă nu acceptă să-i dea controlul asupra Groenlandei. Europenii au răspuns, anterior, la pretențiile imperialiste ale administrației Trump trimițând câțiva militari într-o misiune de recunoaștere pe insula arctică.

Atacurile și anunțurile lui Trump au provocat neliniște în Europa. Trump este văzut ca subminând fundațiile NATO și prietenia veche între americani și europeni, făurită în focul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Duminică, Regatul Unit, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia au transmis un comunicat comun în care au criticat acțiunile lui Trump și au spus că ele vor duce la o „spirală descendentă periculoasă”.

Adunarea anuală a elitelor politice și de business de la Davos se va desfășura în acest an pe fundalul celei mai serioase crize în relațiile transatlantice din ultimele decenii. Europa stă în fața celui mare test al său de după Al Doilea Război Mondial, fiind în joc modelul său economic și arhitectura sa de securitate, scrie Euronews.

Pentru observatorii obișnuiți ai Forumului Economic Mondial de la Davos, duminica dinaintea celui mai mare eveniment de acest tip a fost neobișnuit de ocupată.

Forumul Economic Mondial din acest an promite, spun ei, să fie diferit de oricare altul din trecut.

Anxietatea liderilor a devenit palpabilă la Davos, în așteptarea unor conversații dificile între liderii mondiali, discuții care ar putea să ducă la o reevaluare fundamentală a întreg sistemului de relații internaționale.

Toată lumea așteptă febril mijlocul săptămânii, când președintele SUA urmează să-și facă prima apariție la summit din ultimii șase ani, venind pe valul unor tensiuni uriașe provocate de acțiunile sale împotriva aliaților și de pretențiile imperialiste inacceptabile.