Antena 3 CNN Politică Scandalul drumului din Pădurea Băneasa. Diana Buzoianu acuză Romsilva: „Mimează că apără pădurile în instanţe, dar face fix pe dos”

Scandalul drumului din Pădurea Băneasa. Diana Buzoianu acuză Romsilva: „Mimează că apără pădurile în instanţe, dar face fix pe dos”

A.O.
4 minute de citit Publicat la 12:40 09 Sep 2026 Modificat la 12:40 09 Sep 2026
padurea baneasa
Diana Buzoianu vrea ca Pădurea Băneasa să fie declarată arie protejată. Sursa foto: Diana Buzoianu / Facebook

Diana Buzoianu acuză Romsilva că a fost complice la pierderea unui proces privind drumul forestier din Pădurea Băneasa. „Romsilva mimează că apără pădurile în instanţe, dar face fix pe dos în procese”, a spus ministra interimară a Mediului. Buzoianu a adăugat că Direcţia Silvică Ilfov a modificat amenajamentul silvic al drumului din Pădurea Băneasa spre Greenfield, cu nerespectarea legii, dar directorul Cezar Mihail Răduţă este ținut în funcție de Romsilva pentru că „e om de-al casei”, relatează Agerpres. 

Diana Buzoianu a scris, pe Facebook, că în opinia ei locuitorii din Greenfield au nevoie să li se construiască drumul promis de dezvoltatori. 

„O să zic de la început: consider că locuitorii din Greenfield au nevoie de încă un drum. De drumul promis de dezvoltator (care nu s-ar fi apucat real niciodată de acest drum cât timp ştia că poate încălca legea cu drumul prin pădure. acum e în lucru). Aceasta e soluţia legală.

Direcţia Silvică Ilfov, prin domnul Răduţă, a ales varianta ilegală. După o modificare magică a amenajamentului silvic care a trecut acel drum, cu nerespectarea legii, ca fiind drum forestier, domnul Răduţă, directorul Direcţiei Silvice Ilfov, a semnat rapid un contract şi a dat drumul la acces pe un drum unde ştia că nu se poate circula legal”, a spus ministra Mediului pe Facebook. 

Diana Buzoianu a spus că a analizat Hotărârea de la Tribunalul Bucureşti cu privire la drumul de acces prin pădurea Băneasa și a concluzionat că acest proces a fost pierdut „cu complicitatea” Romsilva. 

„M-am întrebat ani de zile cum se pierd procese în care e clar că o ilegalitate a avut loc. Răspunsul e simplu: cu complicitatea autorităţilor. În cazul drumului din Băneasa: cu o Romsilva care mimează că apără pădurile în instanţe, dar face fix pe dos în procese. Am descoperit zilele acestea cum domnul Răduţă (Cezar Mihail Răduţă, directorul Direcţiei Silvice Ilfov, n.r.) a acţionat în instanţă împotriva intereselor Romsilva, reprezentând fix Direcţia Silvică Ilfov (...)

Am zis să analizez şi eu Hotărârea de la Tribunalul Bucureşti cu privire la drumul de acces prin pădurea Băneasa. Ca să văd ce ar fi putut invoca părţile şi ce a dus la decizia Curţii de Apel Bucureşti de a obliga Romsilva să deschidă drumul prin pădurea Băneasa până la judecata pe fond”, a scris Buzoianu. 

Ministra USR a spus că directorul general al Romsilva, Jean Vişan, „singurul care poate lua măsuri împotriva directorilor Direcţiilor silvice, nu acţionează în niciun fel”.

„Drumul iniţial, care era obligaţia lui de realizat, e blocat pentru ani de zile. În 2025 e trimis Corpul de Control al Ministerului Mediului pentru a vedea ce s-a întâmplat acolo. Scoatem la iveală ilegalităţi după ilegalităţi. Romsilva iese şi spune că a reziliat contractul.

Dezvoltatorul se apucă, brusc, după ani de zile, de drumul promis. Apoi ajungem în instanţă. La Tribunalul Bucureşti se cere suspendarea rezilierii contractului. Judecătorii decid că nu vor suspenda rezilierea contractului. În recurs, însă, Curtea de Apel setează definitiv decizia că drumul va fi redeschis până la momentul în care se judecă pe fond procesul, dar nu mai târziu de septembrie 2028 (...)

Descopăr cum, în hârtii oficiale, Direcţia Silvică Ilfov, cu Răduţă în frunte, zice chiar că ea nu e de acord cu denunţarea contractului. Direcţia Silvică Ilfov, deşi legal citată, nu a formulat întâmpinare. Evident, directorul general al Romsilva, singurul care poate lua măsuri împotriva directorilor direcţiilor silvice, nu acţionează în niciun fel. Că doar domnul Răduţă e un om de-al casei Romsilva de ani buni”, a spus Diana Buzoianu.

Au început lucrările la un nou drum de acces în carteriul Greenfield

La jumătatea lunii iunie 2026, dezvoltatorul Impact Developer & Contractor anunţa că va începe lucrările pentru noua cale de acces în cartierul Greenfield Băneasa, după emiterea autorizaţiei de construire de către Primăria Sectorului 1.

Noul drum, care conectează Aleea Teişani cu breteaua DNCB, în dreptul Podului Hobanat, traversând calea ferată 301Bb Mogoşoaia - R. Pasărea, avea termen de finalizare şase luni, după o investiţie de 2,5 milioane euro.

Anterior, pe 14 aprilie, ministra Mediului scria pe Facebook că instituţia pe care o conduce a câştigat în primă instanţă procesul privind raportul Corpului de control, referitor la drumul din Pădurea Băneasa, document contestat de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) - Romsilva Ilfov.

În martie, anul curent, Asociaţia Parcul Natural Bucureşti şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au depus la Academia Română a Studiului de Fundamentare Ştiinţifică pentru instituirea Parcului Natural Pădurea Băneasa.

Conform cercetării, în conformitate cu datele din amenajamentul silvic (U.P. II Băneasa, 2020), fondul forestier studiat este proprietate publică (36% - respectiv 439,7 hectare) şi privată (64% - adică 781,8 hectare), iar administrarea, din punct de vedere silvic, este asigurată de Regia Naţională a Pădurilor - RNP Romsilva, prin Ocolul Silvic Bucureşti, din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov.

Pădurea Băneasa e refugiu pentru sute de specii protejate

Suprafaţă totală a ariei naturale protejate Pădurea Băneasa este de 1.221,5 de hectare şi se suprapune din punct de vedere administrativ teritorial cu Bucureştiul, sectorul 1, şi cu localităţile Voluntari şi Tunari din judeţul Ilfov.

Pădurea Băneasa este cea mai întinsă zonă de natură primară din Bucureşti, una dintre ultimele rămăşiţe ale Codrilor Vlăsiei, parte a Centurii Verzi a Capitalei. 

Sute de specii de animale, păsări, amfibieni şi insecte îşi au casă aici, dintre care 46 sunt protejate sau ameninţate cu dispariţia: ciocănitoarea neagră, ciuful de pădure, şarpele de alun, tritonul cu creastă, fluturele-zebră, liliacul de amurg, bursucul, veveriţa şi căprioara.

×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

Parteneri

x close