Nicușor Dan a atacat Legea ANI, adoptată săptămâna trecută de Parlament, la Curtea Constituțională a României (CCR).
Sesizarea președintelui României vizează un amendament depus de AUR care obligă partenerele de viață ale demnitarilor să își publice declarațiile de avere și de interese. Același amendament a fost atacat la CCR și de USR și PNL.
Sesizarea formulată de președintele României a fost înregistrată luni la CCR.
Ce prevede amendamentul contestat de Nicușor Dan
Amendamentul contestat de Nicușor Dan a fost depus de AUR, a trecut de Parlament cu voturile PSD, și vizează obligativitatea depunerii de declaraţii de avere şi pentru soţul, soţia sau „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii.
Amendamentul AUR spune că „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi cu Preşedintele României, cu deputaţii, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuţi la art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, cu şeful Cancelariei Prim-ministrului, cu secretarul general şi cu secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum şi cu asimilaţii acestora din cadrul Guvernului, ministerelor şi altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, are obligaţia de a completa şi depune declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese, în aceleaşi termene şi condiţii prevăzute (...)”.
În timpul dezbaterilor din Parlament, au fost senatori și deputați care au susținut că amendamentul este unul conceput special pentru partenera de viață a președintelui, Mirabela Grădinaru, pe fondul unui conflict între Nicușor Dan și AUR, partid care vrea să-l suspende pe șeful statului.
Chiar în ziua în care această lege era dezbătută în Parlament, Mirabela Grădinaru și-a publicat declarațiile de avere și de interese „pentru a înlătura orice speculații”, potrivit anunțului președintelui.
De asemenea, cei de la USR și PNL susțin că acest amendament nu poate fi aplicat. De altfel, în timpul dezbaterilor de la Comisia juridică, reprezentantul ANI a afirmat că nu are mecanisme să verifice natura relațiilor unui demnitar.
Liberalul Daniel Fenechiu a întrebat chiar dacă se aplică și cuplurilor de același sex și, în acest caz, cine și cum verifică existența relației.
Un senator USR a întrebat ce se întâmplă în situația în care un demnitar are două iubite, care dintre ele depune declarația?
„Dacă o persoană obligată prin lege să depună o declarație de avere petrece primele 6 luni într-o relație conjugală cu o persoană și 6 luni cu o altă persoană, cine are obligația să depună declarație de avere și de interese? E ca la nebuni”, a spus senatorul USR Ștefan Pălărie.
În ceea ce privește AUR, un senator al partidului și-a liniștit colegii spunând că amendamentul nu vizează „amantele”, ci doar concubinele.
Ce spune sesizarea președintelui
"Prin conținutul său normativ, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, pentru motivele expuse în cele ce urmează (...)
Articolele legii extind obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la 'soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, sub sancțiunea contravențională prevăzută la art. II pct. 21.
Prima deficiență ține de claritatea normei: legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv - durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligației. Nu sunt reglementate nici ipoteza relației începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relației, nici situația relațiilor succesive. Sub aspectul previzibilității conduitei, aceasta contravine art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție, care impun ca legea să fie clară și accesibilă, astfel încât destinatarul să își poată adapta comportamentul.
Deficiența capătă însă o gravitate specifică atunci când este privită prin prisma naturii sancționatorii a normei, iar nu doar a clarității ei generale.
O incriminare contravențională nu poate lăsa persoanei vizate sarcina de a stabili, prin autoevaluare, dacă intră sau nu în sfera de aplicare a sancțiunii — elementul constitutiv al faptei trebuie să poată fi verificat în mod obiectiv. În lipsa unor criterii legale, norma deleagă practic organului de control sarcina de a defini, de la caz la caz, conținutul incriminării, aspect ce excede exigențelor art. 1 alin. (5) aplicabile actelor normative cu caracter sancționator", se spune în sesizarea președintelui.
Aceasta atacă și așa-numitul "amendament Fritz".
"Amendamentu Fritz", motiv de neconstituționalitate, potrivit sesizării președintelui
"Modificarea adusă art. 25 din Legea nr. 176/2010, prin art. II pct. 17 coroborată cu norma tranzitorie de la art. X din legea supusă controlului de constituţionalitate, transformă interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică - sancțiune care, până acum, opera doar pentru viitor, împiedicând accesul la o nouă funcție - într-o cauză automată de încetare a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Altfel spus, coroborarea celor două norme (una de drept substanțial şi o norma care se dorește a fi tranzitorie) recalifică natura juridică a interdicției de 3 ani.
Această măsură, concepută inițial sub regimul anterior ca o barieră temporară ce bloca exclusiv accederea viitoare la o altă demnitate publică după finalizarea funcției curente, este convertită într-un instrument de dizolvare imediată a unui raport juridic de putere aflat în plină desfășurare.
Din perspectivă conceptuală, o regulă care interzice configurarea unui raport juridic viitor și o normă care desființează un drept actual, validat și exercitat legitim, aparțin unor sfere de drept substanțial complet diferite. Cea de-a doua ipoteză reprezintă o intruziune mult mai severă în patrimoniul de drepturi al persoanei.
Prin impunerea acestui efect represiv agravat unor realități în care conduita, evaluarea administrativă a ANI și hotărârea judecătorească definitivă s-au desăvârșit sub vechiul regim, textul legal încalcă direct directivul de neretroactivitate consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, conform căruia acțiunea legii noi este cantonată exclusiv în viitor", se menționează în sesizare
USR a atacat Legea ANI la CCR
USR a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea ANI, la o zi după ce aceasta a fost adoptată de Parlament cu amendamentul „Fritz”, depus de PSD, și amendamentul AUR privind averile partenerelor demnitarilor.
Deputații și senatorii USR nu au votat legea, susținând că, din cauza acestor două prevederi, aceasta este neconstituțională. Sesizarea la CCR a fost semnată și de PNL.
Sesizarea USR și PNL privind Legea ANI a fost înregistrată la CCR joi și a primit termen pentru dezbatere: 12 august.
În cazul unei pronunțări rapide a CCR, există în continuare șanse ca România să nu piardă banii din PNRR care depind de acest jalon, respectiv 770 de milioane de euro.
Dacă este declarată constituțională, atunci legea poate merge la promulgare, iar dacă verdictul este unul de neconstituționalitate, mai este timp până la data de 31 august să fie remediate problemele.
