„Privind amploarea distrugerii din Ucraina în acest moment, este foarte greu să argumentăm că nu ar trebui să ne mișcăm în sectorul energetic, în special în ceea ce privește petrolul și cărbunele”, a spus ministrul irlandez de externe Simon Coveney, la o întâlnire a miniștrilor de externe și apărării din UE.
Diplomații au declarat pentru Reuters că țările baltice, inclusiv Lituania, fac eforturi pentru un embargo ca următor pas logic, în timp ce Germania avertizează să nu acționeze prea repede din cauza prețurilor deja ridicate la energie în Europa.
„Este inevitabil să începem să vorbim despre sectorul energetic și putem vorbi cu siguranță despre petrol, deoarece este cel mai mare venit la bugetul Rusiei”, a spus ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis.
Președintele american Joe Biden sosește joi la Bruxelles pentru summituri cu cei 30 de aliați ai NATO, UE, și G7, inclusiv Japonia, menit să întărească răspunsul Occidentului la agresiunea Moscovei.
Până acum, Kremlinul nu a fost convins de cele patru runde de sancțiuni ale UE să schimbe cursul în Ucraina, inclusiv asupra a 685 de ruși și belaruși și asupra finanțelor și comerțului rusesc.
O a cincea rundă de sancțiuni va include adăugarea mai multor nume pe listele negre ale UE. Dar cea mai dificilă alegere din punct de vedere economic este dacă să țintească petrolul rusesc, așa cum au făcut-o Statele Unite și Marea Britanie, având în vedere dependența celor 27 de țări ale UE de gazul rusesc pentru energie.
Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. Putin a numit acțiunile Rusiei o „operațiune specială” menită să demilitarizeze Ucraina și să o epureze de ceea ce el vede drept naționaliști periculoși.
Ucraina și Occidentul spun că acestea sunt pretexte fără temei pentru un război agresiv.
„O crimă de război masivă are loc în Mariupol”, a declarat șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell.
Diplomații au spus că un atac rusesc cu arme chimice în Ucraina sau un bombardament puternic asupra capitalei Kiev ar putea declanșa un embargo energetic.
Moscova însăși a avertizat că sancțiunile UE asupra petrolului rus ar putea-o determina să închidă o conductă de gaz către Europa.
Deocamdată, UE, care se bazează pe Rusia pentru 40% din gazul său, Germania fiind printre cele mai dependente dintre marile economii ale UE, este împărțită cu privire la modul de abordare a problemei energetice.
Franța, care conduce președinția de șase luni a UE, s-ar putea dovedi crucială.
Președintele Emmanuel Macron a spus că, dacă situația se înrăutățește și mai mult în Ucraina - unde mii de oameni au fost uciși, milioane au fost strămutați și unele orașe devastate de bombardamente - nu ar trebui să existe „tabuuri” în ceea ce privește sancțiunile.
Miniștrii Apărării vor discuta și despre o „busolă strategică”, o nouă strategie militară a UE menită să adapteze blocul la o nouă realitate geopolitică.
