În vara anului 2022, analistul CNN Brett McGurk, care a ocupat funcții de conducere în domeniul securității naționale în timpul președinților George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden, l-a însoţit pe președintele Joe Biden la un summit în Arabia Saudită cu lideri din Orientul Mijlociu. În timpul unei sesiuni de lucru, cineva l-a rugat pe Biden să numească o problemă care îl ținea treaz noaptea. Fără să clipească, Biden a vorbit despre războiul nuclear.
McGurk a fost surprins de răspuns, deoarece amenințarea părea ținută sub control în ultimele decenii. Dar, la vremea respectivă, cu Europa implicată într-un război lansat de Rusia, o putere nucleară, erodarea acordurilor de control al armelor nucleare, împreună cu ascensiunea inteligenței artificiale și o cursă a înarmărilor nucleare înfloritoare cu China, fac surprinzător faptul că problema nu a primit mai multă atenție, având în vedere miza.
Biden i-a spus ulterior lui Jake Tapper de la CNN că greșelile de calcul ale Rusiei în Ucraina "s-ar putea termina cu Armaghedon", deși a precizat că riscurile rămân scăzute la momentul respectiv.
Cel mai vizionat film de pe Netflix este "House of Dynamite", despre o rachetă nucleară care se îndreaptă spre Chicago și eludează apărarea aeriană. Președintele rus Vladimir Putin a supravegheat exerciții nucleare, inclusiv un nou sistem de rachete care poate lovi oriunde pe Pământ. Ca răspuns, președintele Donald Trump a ordonat reluarea "imediată" a testelor cu arme nucleare după un moratoriu de trei decenii. Rusia a amenințat că va face același lucru.
Totuşi, ce se întâmplă mai exact?
Relaxarea restricțiilor
Piesa centrală a acestui cadru este cunoscută sub numele de Tratatul de Reducere a Armelor Strategice, sau START, care, odată semnat în 1991, a inversat cursa înarmărilor dintre SUA și Uniunea Sovietică, impunând reducerea arsenalului nuclear și verificarea acestuia în ambele țări.
Acordul START a fost încheiat cu puțin timp înainte de căderea Uniunii Sovietice, dar a fost extins ulterior printr-un acord din 2010 între Statele Unite și Rusia pentru a reduce și mai mult arsenalele și a menține verificarea reciprocă. Acest acord, cunoscut sub numele de Noul START, a fost prelungit pentru cinci ani — până în februarie 2026 — în primele luni ale președinției lui Biden.
Apoi a venit războiul din Ucraina, după care Rusia și-a suspendat participarea la tratat și a blocat accesul inspectorilor americani la instalațiile sale nucleare. Speranțele de reînnoire a tratatului sau de negociere a unor prelungiri ulterioare au rămas latente.
Deși Rusia susține că își respectă în continuare obligațiile, tratatul expiră complet în trei luni și nu există semne că se vor negocia noi acorduri. Desființarea START ar elimina ultimul tratat de control al armelor rămas între principalele puteri nucleare ale lumii. Aversiunea lui Trump față de acordurile internaționale și percepția nedreptății unor astfel de tratate față de interesele SUA fac ca noi aranjamente să fie și mai puțin probabile.
Așadar, deși riscul unui schimb nuclear poate rămâne scăzut, lumea intră într-o eră nemaivăzută de la Războiul Rece, cu o potențială extindere generalizată a armelor nucleare de către principalele două puteri nucleare (reprezentând 90% din totalul sistemelor de arme desfășurabile), precum și de către țări care nu fac încă parte din clubul nuclear.
Coreea de Sud, confruntată cu un adversar nuclear în nord și cu întrebări privind garanțiile de securitate americane, a dezbătut meritele dobândirii propriei capacități nucleare. Arabia Saudită a avertizat de mult timp că va obține o armă nucleară fără garanții americane în cazul în care Iranul va face același lucru și a semnat recent un pact de apărare reciprocă cu Pakistanul, o putere nucleară.
Extinderea umbrelei de descurajare nucleară a SUA asupra Arabiei Saudite ar putea fi un subiect de discuție atunci când prințul moștenitor saudit va vizita Washingtonul la sfârșitul acestei luni pentru întâlniri cu Trump.
O nouă cursă a înarmărilor: Intră în scenă China
Deși acordurile de control al armelor nucleare, precum START, au limitat extinderea arsenalului nuclear american și rusesc, un astfel de acord nu a existat niciodată pentru China. Având în vedere poziționarea adversă a Beijingului, Trump are dreptate să precizeze că SUA vor ține pasul și vor rămâne în fața Rusiei și a Chinei.
Arsenalul nuclear al Chinei crește cu aproximativ 100 de focoase noi pe an, mai rapid decât orice altă țară. Conform Buletinului Oamenilor de Știință Atomici, Beijingul deține acum 600 de arme nucleare, împreună cu sisteme avansate de lansare a rachetelor care pot lovi SUA. Acești experți prevăd că China ar putea deține 1.500 de arme nucleare până în 2035, cu capacități de atac de pe uscat, mare și aer (triadă nucleară completă).
Deși China este recunoscută ca putere nucleară în temeiul Tratatului de neproliferare nucleară (TNP), nu s-a angajat niciodată în discuții serioase privind controlul armelor pentru a-și limita acumularea de arme nucleare.
Beijingul susține că arsenalul său nuclear este "mic" comparativ cu cel al SUA sau Rusiei (fiecare cu peste 5.000 de focoase nucleare) și, prin urmare, nu ar trebui tratat la fel în contextul unei expansiuni nucleare rapide. Acest argument contrazice spiritul de neproliferare nucleară care stă la baza TNP și pune sub semnul întrebării întregul sistem de stabilitate strategică stabilit de START, anunțând o extindere a arsenalelor nucleare și o creștere a riscului de neîncredere și erori de calcul.
Chiar și în cel mai bun scenariu, lumea intră într-o eră necunoscută a extinderii arsenalelor nucleare, fără niciunul dintre paravanele tradiționale care au existat timp de decenii.
Adăugând intrarea inteligenței artificiale în procesul decizional și analiza militară, lumea se apropie periculos de un scenariu cândva fictiv: "Mașina Apocalipsei" din filmul "Dr. Strangelove" (1964) al lui Stanley Kubrick. Acea mașină conținea un program automat de lansare nucleară în afara controlului uman în anumite condiții — o absurditate creată pentru a asigura propria distrugere fără intervenția umană.
Aceasta nu mai este ficțiune.
Anul trecut, când Biden s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping, cei doi "au afirmat necesitatea menținerii controlului uman asupra deciziei de utilizare a armelor nucleare", conform raportului Casei Albe. Principiul că oamenii și nu inteligența artificială să controleze utilizarea armelor nucleare este evident, dar nu este susținut de niciun tratat sau acord formal.
Chiar dacă judecata umană controlează decizia de lansare, judecățile mașinilor sunt integrate în ciclurile de analiză, comprimând intervalele de timp într-o criză și crescând riscul de erori determinate de modelarea cu inteligență artificială.
"Națiunile NATO care asistă Ucraina prezintă cu adevărat un risc de conflict care implică arme nucleare"
Deși riscul nu trebuie exagerat, Ucraina rămâne punctul central al crizei.
Ordinul dat de Trump săptămâna trecută de a relua testele nucleare a venit ca răspuns la exercițiile nucleare provocatoare supervizate de Putin, inclusiv lansarea de rachete capabile să transporte focoase nucleare și să ajungă în SUA. Moscova a susținut că exercițiile au fost de rutină.
În februarie 2024, el a avertizat că "națiunile NATO care asistă Ucraina... prezintă cu adevărat un risc de conflict care implică arme nucleare, ceea ce ar putea duce la anihilarea civilizației". Vara trecută, fostul președinte al Rusiei și vicepreședinte al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, l-a avertizat pe Trump că sprijinul continuu al SUA pentru Ucraina ar putea declanșa o reacție nucleară din partea Rusiei. Ca răspuns, Trump a ordonat desfășurarea de submarine echipate cu arme nucleare către Rusia.
Trump a avut dreptate să identifice bluful retoric al Moscovei, menținând, în același timp, deschise canalele diplomatice pentru un posibil armistițiu și continuând sprijinul pentru Ucraina. Totuși, schimbul de replici, împreună cu exercițiile și desfășurările de trupe, ar trebui să crească îngrijorarea legată de riscurile proliferării armelor nucleare într-un mediu geopolitic tot mai polarizat.
Esențial: Descurajare și diplomație
Toate acestea arată că temerile recente privind armele nucleare și cultura populară despre "arme nucleare scăpate de sub control" nu sunt complet nefondate. Riscurile unui conflict nuclear rămân mici, dar cresc. La începutul acestui an, "Ceasul Apocalipsei" – un indicator al riscului nuclear stabilit de Buletinul Oamenilor de Știință Atomici – a fost mutat la cel mai apropiat punct de la înființarea sa în 1947.
Astfel, Trump are dreptate să sublinieze gravitatea acestei probleme și să clarifice că SUA nu vor sta pasive în timp ce adversarii își extind capacitățile nucleare. Investițiile în propriile sisteme sunt esențiale pentru a descuraja orice utilizare a armelor nucleare. La începutul acestui an, Congresul a aprobat creșterea cheltuielilor pentru modernizarea și întreținerea arsenalului nuclear american, ca răspuns la progresele Chinei și la tensiunile cu Rusia. Această abordare este corectă. Menținerea descurajării nucleare a protejat SUA și lumea timp de peste 75 de ani și trebuie să continue.
Washingtonul ar putea lua în considerare și extinderea măsurilor de descurajare nucleară la țări din afara rețelei de tratate de apărare reciprocă, cum ar fi Arabia Saudită și statele din Golf. O astfel de strategie, combinată cu prevenirea accesului Iranului la arme nucleare, reduce riscul proliferării, oferind o umbrelă de protecție americană care face inutile programele nucleare noi. Totodată, Washingtonul poate colabora cu partenerii internaționali pentru a impune noi restricții, inclusiv privind utilizarea inteligenței artificiale în sistemele de comandă, și poate solicita Beijingului să limiteze expansiunea rapidă a arsenalului său nuclear.
Non-esențial: Noi teste explozive
Testele nucleare suplimentare nu ar îmbunătăți situația. Moscova a efectuat ultimul său test în 1990, SUA în 1992, iar Beijingul în 1996. Dacă SUA ar relua testele explozive, Rusia și China ar urma cu siguranță exemplul, subminând sistemul de neproliferare. În plus, noile teste nu sunt necesare pentru pregătirea și modernizarea arsenalului american, care poate fi menținut eficient fără ele.
Candidatul lui Trump pentru Comandamentul Strategic al SUA, responsabil cu comanda și controlul global al armelor nucleare, pare să fie de acord. În fața Comisiei pentru Forțe Armate a Senatului, viceamiralul Richard Correll a declarat, referitor la ordinul aparent al lui Trump de a relua testele nucleare "pe bază de egalitate" cu China și Rusia.
"Nici China, nici Rusia nu au efectuat un test exploziv nuclear. Nu interpretez nimic în acest sens și nu exprim nimic". a spus el.
Într-o știre de ultimă oră, secretarul Energiei, Chris Wright, a retras ordinul aparent al lui Trump, afirmând că orice teste vor fi "teste de sistem" standard, fără explozii nucleare. Totuși, într-un interviu anterior pentru 60 Minutes, Trump a sugerat că China și Rusia ar efectua teste nucleare secrete, justificând astfel posibila reluare a testelor de către SUA. În realitate, nu există dovezi că aceste țări ar fi detonat bombe nucleare în secret. O alternativă mai bună ar fi ca Trump să solicite Senatului ratificarea Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT), dacă China și Rusia fac același lucru. Tratatul stagnează în Senat din anii 1990; Rusia s-a retras în 2023, iar China nu l-a ratificat niciodată. Această abordare ar fi mai sigură și mai respectabilă decât reluarea testelor explozive.
Concluzie
Lumea intră într-o eră incertă a riscului nuclear. Răspunsul nu constă în noi teste explozive, ci într-o campanie coordonată cu aliații și partenerii pentru a maximiza descurajarea oricărei utilizări posibile, stabilind în același timp noi norme împotriva extinderii armelor nucleare și reglementând utilizarea inteligenței artificiale în sistemele decizionale. O nouă eră a riscului necesită aranjamente și standarde noi, care, pentru moment, nu sunt încă vizibile.
Ştiri video recomandate
