Armata israeliană a anunţat miercuri lansarea unei „vaste operaţiuni” împotriva grupurilor armate palestiniene din nordul Cisiordaniei ocupate, relatează AFP. Forţele israeliene „nu vor permite terorismului să prindă rădăcini acolo”, a adăugat IDF, potrivit Agerpres.
„În timpul nopţii (de marţi spre miercuri), forţele (israeliene) au început să acţioneze ca parte a unei ample operaţiuni antiteroriste în regiunea nordică” a Cisiordaniei, se arată într-un comunicat al armatei israeliene.
Contactată de AFP, armata israeliană a indicat că aceasta nu este o desfăşurare ca parte a „operaţiunii sale antiteroriste” lansate în ianuarie 2025 şi care vizează în principal taberele de refugiaţi palestinieni din regiune, ci mai degrabă o „nouă operaţiune”. IDF nu a oferit deocamdată alte detalii.
Israelul ocupă Cisiordania din 1967. Violenţele s-a intensificat în Cisiordania de la începutul războiului din Gaza declanşat de atacul sângeros asupra sudului Israelului al organizației islamiste palestiniene Hamas pe 7 octombrie 2023.
Din 7 octombrie, peste o mie de palestinieni, inclusiv mulţi combatanţi, dar şi numeroşi civili, au fost ucişi acolo de soldaţi sau colonişti israelieni, conform unui bilanţ al AFP bazat pe date de la Autoritatea Palestiniană.
În acelaşi timp, conform cifrelor oficiale israeliene, cel puţin 43 de israelieni, inclusiv civili şi soldaţi, au fost ucişi în atacuri palestiniene sau în timpul raidurilor militare israeliene.
Violenţele au continuat în Cisiordania de când armistiţiul din Gaza a intrat în vigoare pe 10 octombrie.
Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a înregistrat o înmulţire bruscă a „atacurilor coloniştilor, soldate cu victime, pagube materiale sau ambele” în octombrie, în aproape două decenii de colectare a datelor în acest teritoriu palestinian.
După ce mai multe state au recunoscut statul Palestina, premierul israelian Benjamin Netanyahu a luat calcul anexarea Cisiordaniei ca represalii.
Aliații de extremă dreaptă ai premierului Netanyahu, Bezalel Smotrich și Itamar Ben Gvir, doresc o abordare maximalistă, respectiv încorporarea sub suveranitate israeliană a tuturor zonelor care nu sunt locuite de palestinieni, ceea ce ar permite Israelului să „încercuiască” populația palestiniană și să facă imposibilă declararea unui stat palestinian.
Israelienii se feresc de posibilitatea anexării întregului teritoriu pentru că asta i-ar forța să dea cetățenie unor aproximativ trei milioane de palestinieni.