Europa nu ar putea susține un război de uzură prelungit cu Rusia, au avertizat experții în securitate și apărare care colaborează cu NATO. Un motiv principal este că populația largă nu este pregătită pentru un astfel de scenariu. Mai mult, aceștia se tem să Vladimir Putin câștigă războiul hibrid împotriva țărilor europene, pe fondul ascensiunii partidelor pro-Kremlin, de extremă dreaptă, relatează The Guardian.
Afirmațiile îngrijorătoare au fost făcute de experții în securitate și apărare săptămâna aceasta la cea mai importantă conferinţă anuală internaţională pe probleme de securitate privind viitorul coordonării militare a Europei.
Faptul că forțele politice populiste din principalele state cu armate puternice ale Europei sunt din ce în ce mai populare pune în pericol propunerea ca un grup de cinci țări, inclusiv Marea Britanie, să preia un rol de coordonare militară, în contextul în care SUA își reduce angajamentele privind apărarea convențională a continentului.
Europenii nu știu cât este de mare amenințarea
Oficiali din sectorul apărării, care au vorbit la un forum organizat de Conferința de Securitate de la Munchen, au spus că este posibil ca populația europeană să nu aibă „apetit” pentru un război prelungit, ceea ce forțează NATO să dezvolte strategii pentru un conflict relativ scurt.
Un nou ministru britanic a admis că Occidentul a făcut o treabă „mizerabilă” în a-și informa cetățenii despre amploarea războiului hibrid cu Rusia. Un alt diplomat din Marea Britanie a susținut că mai mulți prim-miniștri la rând nu au făcut nimic ca să explice cât de mare este amenințarea cu adevărat.
Ei au spus că din cauza acestei lipse acute de informații acum miniștrii au sarcina deloc ușoară de a le spune votanților că trebuie tăiați banii de la asistența socială ca să fie finanțată apărarea. „Nivelul dezbaterii a fost ca la grădiniță”, a spus un diplomat britanic.
Aceste critici au fost amplificate de inabilitatea guvernului de la Londra de a pune în aplicare o prevedere din strategia sa de apărare din 2025, respectiv de a declanța o discuție la nivel național despre amploarea amenințării de securitate la adresa Europei.
Un al doilea diplomat a afirmat că atunci când Războiul Rece s-a încheiat, linia care despărțea Rusia de Occident a dispărut, astfel că Moscova a fost liberă să exploateze anxietățile cetățenilor europeni și din stânga și din dreapta eșichierului politic.
Aceste declarații scot la iveală frica politicienilor europeni cu vechime că Europa pierde războiul hibrid cu Rusia. Ei consideră că acest deznodământ poate fi anticipat având în vedere ascensiunea populiștilor de dreapta în Polonia, Franța și Italia.
Majoritatea partidelor populiste, inclusiv Alternative für Deutschland (AfD) din Germania, sunt pro-Rusia și vor ca războiul din Ucraina să se încheie.
Discuția organizată de Conferința de Securitate de la Munchen, care au avut loc sub regula organizației că vorbitorii nu vor fi identificați, este cu atât mai importantă cu cât guvernul Germaniei a acuzat oficial, săptămâna aceasta, Rusia de o tentativă de atac cu drone la aeroportul din Leipzig de luna trecută.
MSC, un fundație independentă dar influentă, promovează de mai mult timp ideea ca cele cinci puteri militare principale ale Europei să se coodoneze mai îndeaproape. Strategia este și o modalitate de a aduce Marea Britanie, aflată în afara UE, în centrul planificării apărării europene.
În funcție de ce decizii se iau la Washington în următoarele câteva luni cu privire la trupele SUA, Europa ar putea rămâne singură, responsabilă de propria-i apărare convențională.
Însă amploarea războiului hibrid și impactul potențial al alegerilor de anul viitor, precum și ascensiunea AfD în Germania, asupra planurilor pentru o coordonare mai puternică a apărării europene au fost descrise la conferință drept „elefantul din încăpere”.
Una dintre propuneri este ca Uniunea Europeană să publice o declarație comună privind amenințarea rusă, pe care forțele populiste ar fi nevoite să decidă dacă o acceptă sau o resping.
Miniștrii Apărării din grupul E5 deja se întâlnesc în mod regulat, dar se află încă în stadiile incipiente ale unui acord privind achiziția comună de capabilități precum apărarea antiaeriană și antirachetă integrată, loviturile de precizie la mare distanță și sistemele de avertizare timpurie bazate pe sateliți. Toate acestea sunt în prezent furnizate în principal de SUA.
„Europa stagnează într-o perioadă în care amenințările externe capătă o dimensiune care este cu adevărat foarte serioasă. Acestea sunt provocări uriașe și existențiale care necesită o mai bună integrare a apărării”, a explicat Wolfgang Ischinger, directorul MSC.
El a adăugat că grupul E5 oferă o modalitate de a include toate țările europene cu o capacitate semnificativă de producție în industria de apărare. Ulterior, acest grup ar putea include și Ucraina în contextul unui armistițiu, având în vedere că Kievul dispune în prezent de cea mai mare și mai puternică armată din Europa, a mai spus Ischinger.
Susținătorii grupului E5 insistă că gruparea nu va duplica și nici nu va submina NATO. Există totuși temeri că NATO ar putea bloca consolidarea unei componente europene mai puternice în cadrul NATO. „Americanii sunt mai buni la a vorbi despre transferul poverii decât despre împărțirea puterii”, a declarat un diplomat.
Italia e convinsă că Rusia va încerca să-i influențeze alegerile
Italia este unul dintre statele E5 cele mai îngrjorate de impactul războiului hibrid al Rusiei împotriva politicii sale interne, în condițiile în care guvernul de dreapta condus de Giorgia Meloni, mai moderat decât se așteptau mulți și care s-a arătat pro-Ucraina, a devenit cel mai longeviv al țării de la cel de-Al Doilea Război Mondial.
Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat că Italia este ținta zilnică a unor atacuri cibernetice și a adăugat că țara nu este imună la o posibilă interferență rusă în alegerile naționale de anul viitor. Este pentru prima dată când un politician italian avertizează că alegerile ar putea fi manipulate.
„Există multe modalități de a purta un război hibrid; acesta nu se duce cu bombe, avioane sau tancuri”, a declarat ministrul.
La rândul său, ministrul italian de Externe, Guido Crosetto, unul dintre cei mai apropiați aliați politici ai lui Meloni, a spus că este o prostie să nu recunoști cât de mare este imixtiunea rusă.
„Nu avem anticorpi și putem fi penetrați: analizați boții și o să vedeți. Incidentele au crescut datorită rețelelor sociale”, a spus el, vara aceasta, la summitul NATO din Anlara.
Moscova a demonstrat că are capacitate să acționeze în mai multe domenii, inclusiv pe rețelele sociale, AI, securitate cibernetică, baze de date și infrastructură critică. Marți, el a spus că amenințarea rusă este în creștere.
Crosetto a mai spus că înțelege faptul că Rusia exploatează probleme reale, precum salariile mici, astfel că atribuirea lipsei de popularitate a guvernului dezinformării ruse riscă să identifice greșit o stare de nemulțumire care afectează societățile occidentale, inclusiv oboseala generală provocată de costurile războiului din Ucraina.
Tot în Italia, Roberto Vannacci, liderul partidului de extremă dreapta Futuro Nazionale, care a pus sub semnul întrebării stabilitatea coaliției lui Meloni, este considerat pe scară largă cel mai probabil vehicul pentru transmiterea mesajului Rusiei în alegerile viitoare, care ar putea avea loc chiar din aprilie.
„Tocmai ce am descoperit că sunt un 'candidat manciurian' trimis de Federația Rusă să mă plâng de prețurile mari ale petrolului în țara mea, Italia. Îmi cer scuze, dar găsesc greu de acceptat ideea că dezacordul față de cuvântul Bruxelles-ului este acum, în termeni practici, echivalent cu lipsa de loialitate față de Occident”, a spus Vannacci.
Într-o tentativă de a schimba percepția publicului ca Ucraina să nu mai fie văzută ca o povară financiară, ci mai degrabă ca o țară care poate învăța Europa despre tehnicile războiului modern, Crosetto l-a recrutat pe fostul ucrainean al Apărării Mihailo Fedorov în funcția de consilier neremunerat pentru inovare.
Ischinger a lăudat decizia, descriind Ucraina drept țara care dispune de cea mai bine echipată și mai modernă armată din Europa.
În Ucraina, 200.000 de drone sunt construite în fiecare lună, iar obiectivul este de a produce peste șapte milioane până la finalul anului 2026. Pentru a susține această creștere, au apărut 500 de companii mici și mijlocii care asamblează drone chiar și în ateliere de mici dimensiuni, folosind în principal componente chinezești.
