Instituţiile de creditare din Grecia, afectate semnificativ de schimbul de obligaţiuni guvernamentale elene, ar putea să nu aibă nevoie de toată suma alocată de UE şi FMI pentru a face faţă crizei, a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, George Provopoulos, potrivit Agerpres.
Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană au pus deoparte aproximativ 50 miliarde de euro pentru a recapitaliza şi sprijini băncile din Grecia, care sunt cei mai mari deţinători privaţi de obligaţiuni guvernamentale elene.
În această lună, toate aceste bănci au acceptat să ia parte la cel mai mare proces de restructurare a datoriei din istorie.
"Recapitalizarea băncilor va fi finalizată până în septembrie 2012. Cred că nu va fi nevoie să fie utilizată întreaga sumă aflată la dispoziţia instituţiilor de creditare din Grecia", declara, sâmbătă, Provopoulos.
Guvernatorul Băncii Greciei şi-a exprimat speranţa că încă vor exista fuziuni în sectorul bancar elen după ce Alpha Bank a renunţat săptămâna trecută la planul de a se uni cu rivala Eurobank, în ceea ce ar fi fost cea mai mare fuziune bancară din Grecia.
Băncile elene ar urma să înregistreze pierderi potenţiale de aproximativ 17 miliarde de euro în urma procesului de preschimbare de obligaţiuni, inclus în programul de reducere a datoriilor Greciei cu 100 miliarde de euro.
Potrivit acordului convenit luna trecută, creditorii privaţi au acceptat reducerea cu 53,5% a valorii iniţiale a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin, peste obiectivul final care prevedea o ştergere de 50%. Pierderile reale care vor fi înregistrate în conturile creditorilor privaţi vor fi mai mari de 70%.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
