Uniunea Europeană aspiră la independență în domeniul apărării, însă, în realitate, statele membre achiziționează anual mii de arme și echipamente militare din Statele Unite, arată o analiză The Guardian.
Ca multe țări NATO, România și-a intensificat achizițiile militare, în special după invazia Rusiei în Ucraina, cumpărând sisteme americane de apărare antirachetă, avioane de vânătoare și vehicule blindate, majoritatea din SUA, potrivit datelor compilate de ziarul britanic.
La summitul NATO de la Haga, liderii europeni vor discuta cu președintele american Donald Trump despre creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, mai mult decât dublul nivelului actual.
"Nu întrebați America ce poate să facă pentru securitatea noastră"
În timp ce Europa încearcă să-și consolideze autonomia militară, dependența de armamentul american rămâne puternică, iar îngrijorările privind siguranța sprijinului SUA cresc.
Guvernele europene fac eforturi fără precedent pentru a-și consolida autonomia militară, pe fondul temerilor că Statele Unite nu mai pot fi considerate un partener de încredere.
„Nu întrebați America ce poate face pentru securitatea noastră. Întrebați-vă ce putem face noi pentru propria noastră securitate”, spunea premierul polonez Donald Tusk, în fața Parlamentului European, în luna ianuarie.
Dincolo de declarații însă, Europa mai are un drum lung de parcurs. În prezent, forțele armate europene depind masiv de echipamente și armament fabricate în SUA, arată analiza The Guardian bazată pe date privind stocurile și achizițiile militare.
Jumătate dintre avioanele de luptă europene provin din SUA
Aproape jumătate dintre avioanele de luptă aflate în serviciul activ al forțelor aeriene europene sunt de producție americană. În plus, sistemele americane de apărare antirachetă domină continentul, iar dependența de echipamente fabricate în SUA este evidentă și în ceea ce privește tancurile, vehiculele blindate și artileria.
Această dependență a devenit și mai vizibilă recent, odată cu deciziile administrației Trump care au alarmat Bruxelles-ul. Suspendarea temporară a ajutorului militar și a schimbului de informații cu Ucraina, în luna martie, a fost un semnal de alarmă major. În plus, Trump a sugerat recent că europenii ar putea primi avioane de luptă americane cu capabilități reduse, o afirmație care a stârnit îngrijorări în capitalele europene.
Chiar dacă și-au intensificat eforturile pentru a-și consolida propria industrie de apărare, statele europene continuă să se bazeze pe Washington pentru acoperirea unor nevoi militare critice.
În ultimii cinci ani, UE27, Regatul Unit, Norvegia și Elveția au achiziționat din SUA peste 15.000 de rachete, 2.400 de vehicule blindate și 340 de aeronave, cifre care depășesc cu mult nivelul comerțului de armament între statele europene.
În unele cazuri, țările UE cumpără mai multe arme de la furnizori precum Israelul sau Coreea de Sud decât de la vecinii lor de pe continent. Acest lucru se aplică inclusiv Poloniei și statelor baltice, considerate esențiale pentru securitatea europeană în contextul amenințării ruse.
Franța, singura care cumpără mai mult din Europa decât din SUA
Dintre cele patru mari puteri ale Europei, doar Franța cumpără mai multe echipamente militare din Europa decât din SUA. Regatul Unit, Germania și Italia își mențin în continuare orientarea pro-americană în privința achizițiilor de armament, arată analiza The Guardian.
Marea Britanie rămâne ferm ancorată în alianța transatlantică. Premierul Keir Starmer a declarat recent că SUA reprezintă „primul partener al Regatului Unit în materie de apărare”, în cadrul prezentării noii strategii britanice de apărare.
Datele publicate de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) și de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) confirmă cât de profund este înrădăcinată industria americană de apărare în armatele europene.
Din 2020 până în prezent, UE, Regatul Unit și Norvegia au cumpărat un total de 26.036 de rachete din afara Europei. Mai puțin de 10% dintre acestea provin din acorduri între state europene. Cea mai mare parte sunt achiziții din SUA, urmate de importuri din Israel și Coreea de Sud.
Același tipar se regăsește și în cazul vehiculelor blindate sau al aeronavelor. Produsele americane domină topul achizițiilor, urmate de cele europene și de importuri din alte regiuni ale lumii.
Dependența de F-35
Dincolo de cantitate, SUA furnizează Europei și unele dintre cele mai avansate arme. Un exemplu relevant îl reprezintă avioanele de luptă din seria F — inclusiv modelul F-35 Lightning II, unul dintre cele mai avansate din această categorie.
Deși Europa are alternative proprii, cum ar fi Eurofighter Typhoon sau Rafale-ul francez, acestea sunt utilizate de un număr limitat de state.
În schimb, în 2024, cel puțin 38 de avioane F-35 au fost livrate din SUA către Belgia, Danemarca, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia și Regatul Unit.
Potrivit experților, dependența de F-35 ilustrează problema mai largă a Europei în ceea ce privește producția de arme avansate: lipsa resurselor comune, spre deosebire de fondurile uriașe ale armatei americane.
„Problema este că dezvoltarea unor astfel de echipamente implică costuri foarte mari. F-35 este un program extrem de scump”, a declarat Guntram Wolff, cercetător senior la think tank-ul Bruegel.
„Dacă vrei un astfel de avion de luptă, ai nevoie de o investiție inițială uriașă. Iar pentru orice țară europeană individuală, acest lucru este foarte dificil.
La urma urmei, suntem cu toții țări relativ mici în comparație cu SUA. Deci, din punct de vedere financiar, ar fi o povară uriașă.”
Europa se bazează pe SUA pentru armele de ultimă generație
Europa produce în special echipamente militare bazate pe tehnologii mai vechi sau deja consacrate, cum ar fi tancurile, vehiculele blindate și artileria, domenii în care industriile naționale ale statelor europene sunt deja bine dezvoltate și au experiență. În schimb, în ceea ce privește armele de ultimă generație, cum ar fi avioanele de luptă moderne, Europa depinde încă în mare măsură de importuri, în special din SUA.
Tancul Leopard, produs în Germania, este răspândit în rândul forțelor terestre europene, în timp ce armata britanică folosește Challenger, francezii Leclerc, iar italienii Ariete.
Dar, în afara celor patru mari state, multe țări europene nu dispun de o industrie de apărare semnificativă.
Polonia, campioană la importuri
„Polonia este o excepție în rândul țărilor europene mari”, spune Wolff. „Nu au o industrie internă de apărare foarte puternică, așa că apelează masiv la importuri.”
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Polonia a făcut o serie de achiziții de armament, în special din afara Europei.
În 2024, Polonia a primit primele livrări de tancuri M1A1 Abrams, în baza unui acord de 1,4 miliarde de dolari semnat cu SUA în 2023. De asemenea, a cumpărat 56 de tancuri K2 Black Panther din Coreea de Sud.
„Polonezii au cumpărat atât de multe tancuri în ultimii ani, din surse americane și sud-coreene, încât în curând vor avea mai multe tancuri decât armatele franceză, britanică și germană la un loc”, a declarat Camille Grand, cercetător în politici publice la Consiliul European pentru Relații Externe.
Avantajele și riscurile dependenței de armamentul american
Pentru multe state europene, avantajele achizițiilor din SUA depășesc simpla livrare de echipamente.
Acordurile cu Washingtonul includ adesea o integrare mai profundă în sistemele militare americane, cu acces la informații prin satelit, canale de comunicații securizate sau sisteme de avertizare timpurie.
Însă această dependență vine cu riscuri, în contextul în care cererea globală de armament american este uriașă.
„Există o percepție greșită în Europa că SUA este un Walmart gigantic,în care tot ce ai nevoie e disponibil pe raft”, spune Grand.
„Realitatea, mai ales în cazul armelor complexe, este că trebuie să aștepți. Cumperi ceva și livrarea poate dura doi, trei sau chiar cinci ani, în funcție de locul în care te afli în coadă.
Nu concurezi doar cu alți clienți europeni, ci și cu clientul american – care are întotdeauna prioritate – și cu Israelul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau țările din Asia.”
În aproape întreaga perioadă postbelică, Statele Unite au fost principalul furnizor extern de arme pentru țările europene.
În Europa de Vest, această relație comercială a fost constantă încă din anii 1950. În cazul statelor est-europene, acordurile de armament cu SUA au crescut semnificativ abia după încheierea Războiului Rece și prăbușirea Uniunii Sovietice.
"Suveranitatea noastră nu mai este în Europa, ci la Washington"
În prezent, există o presiune tot mai mare la Bruxelles pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării între statele membre ale UE.
În martie, Comisia Europeană a lansat un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro, menit să susțină achizițiile comune de arme în cadrul UE și al țărilor aliate, pentru a reduce dependența de echipamentele militare din SUA.
Liderii UE au prezentat acest program, denumit Acțiune de Securitate pentru Europa (SAFE), ca un răspuns direct la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.
Cu toate acestea, nu toate statele membre ale UE sprijină o integrare mai profundă în domeniul apărării. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și premierul ungar Viktor Orbán se numără printre cei care au exprimat rezerve față de program, invocând temeri legate de impactul asupra datoriei UE și suveranității naționale.
Ce achiziții militare a făcut România
Potrivit analizei The Guardian, achizițiile militare ale României au început timid în 2015, cu un avion de transport italian C-27J Spartan și șase vehicule blindate de recunoaștere PVP fabricate în Franța.
Graficul publicat de ziarul britanic arată că aceste achiziții au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Atunci, România a cumpărat un sistem de apărare antirachetă Patriot din Statele Unite, precum și mai multe tipuri de rachete avansate, inclusiv GMLRS (rachete cu rază medie de acțiune), sisteme SAM (rachete sol-aer) și ABM (sisteme anti-rachetă balistică).
În anii următori, România a continuat să-și modernizeze armata, achiziționând avioane de luptă F-16, vehicule blindate de transport trupe (APC) model L-ATV, lansatoare multiple de rachete HIMARS, o navă pentru detecția și neutralizarea minelor marine din Regatul Unit, precum și avioane de transport Hercules C-130H din SUA și drone Bayraktar din Turcia.
În aprilie, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a aprobat o posibilă vânzare către Guvernul României, constând într-un sistem de apărare aeriană Patriot și echipamentele asociate, la un cost estimat de 280 de milioane de dolari. Acest nou sistem îl va înlocui pe cel donat Ucrainei în septembrie 2024.