Asocierea cu consilierul miliardar al administrației Donald Trump, Elon Musk, și utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale se numără printre cele mai sigure modalități prin care companiile își pot afecta imaginea de brand, arată un nou sondaj realizat în rândul a peste 100 de lideri internaționali din domeniul afacerilor publice, notează The Guardian.
Rezultatele provin dintr-o evaluare realizată de Consiliul Global de Consultanță în Managementul Riscului, prezidat de Isabel Guzman, fostă șefă a Administrației pentru Întreprinderi Mici din SUA în timpul mandatului lui Joe Biden.
Într-o declarație, Brett Bruen, reprezentant al firmei de afaceri publice Global Situation Room din Washington D.C., cea care a comandat sondajul, a afirmat că „indicele de risc reputațional” al consiliului transmite un „avertisment clar” pentru directorii executivi:
„Dacă irosiți încrederea consumatorilor și a partenerilor pe aceste subiecte, ea nu se va întoarce prea curând”, a spus Bruen, îndemnând companiile să „încetinească ritmul” și să „facă diferența între tranzițiile temporare și cele tectonice”.
Aproape 30% dintre persoanele intervievate într-un grup format din 117 membri, proveniți din 17 țări și 58 de industrii – printre care foști șefi de stat și oficiali americani – au indicat că asocierea cu Elon Musk sau faptul de a deveni ținta acestuia generează cea mai mare probabilitate de a intra sub o supraveghere publică intensificată.
Cel mai bogat om din lume – care deține companii precum SpaceX (aeronautică), Tesla (vehicule electrice) și platforma de social media X – a donat o parte din averea sa pentru campania reușită a lui Donald Trump pentru un al doilea mandat prezidențial, câștigat în noiembrie.
După revenirea lui Trump la Casa Albă, în luna ianuarie, Musk a supravegheat reduceri drastice de buget și personal la nivel federal, coordonate prin așa-numitul „departament pentru eficiența guvernamentală” (Doge), condus de președinte. Acest lucru i-a conferit, potrivit lui Isabel Guzman, „o omniprezență controversată în peisajul mediatic”.
Această observație este în concordanță cu unele sondaje de opinie publică, care au indicat o dezaprobare puternică față de activitatea desfășurată de Elon Musk în cadrul administrației Trump. Un sondaj realizat de Universitatea Quinnipiac, publicat în luna martie, a arătat că 60% dintre alegători privesc negativ modul în care omul de afaceri și „Doge” gestionează relația cu angajații guvernului federal.
Acțiunile Tesla au înregistrat un declin în urma reacțiilor negative, iar ulterior au apărut informații potrivit cărora Musk ar urma să se retragă treptat din poziția proeminentă pe care o ocupă în administrația Trump.
„Impactul asocierii cu figuri influente, într-un climat atât de profund divizat cum este cel de azi, nu trebuie subestimat – mai ales când este vorba despre un lider extrem de polarizant, cum este … Musk”, a scris Isabel Guzman într-un rezumat al concluziilor raportului.
Totuși, o amenințare și mai mare pentru imaginea companiilor o reprezintă apariția în relatări care implică „crearea de deepfake-uri, dezinformare, decizii părtinitoare sau aplicații neetice care provoacă prejudicii sau manipulează percepția publică”, se arată în sondaj. Atragem astfel de atenție mediatică a fost considerat, potrivit raportului, „cel mai probabil să genereze reacții negative în presa online”.
Un membru anonim al consiliului a declarat: „Inteligența artificială, dacă nu este înțeleasă sau gestionată corect în cadrul companiilor, poate avea un efect în lanț incredibil, care s-ar putea să nu mai poată fi inversat.”
Unul dintre experții grupului a subliniat că, în prezent, organizațiile ar trebui să trateze politicile privind AI cu aceeași seriozitate ca și pe cele care reglementează aspectele de bază ale operațiunilor lor.
Retragerea inițiativelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), menite „să asigure un tratament echitabil și participarea deplină a tuturor indivizilor”, a fost catalogată drept al treilea cel mai mare risc reputațional pentru branduri.
Administrația Trump a acționat agresiv pentru eliminarea unor astfel de politici în cadrul guvernului, armatei și altor instituții, inclusiv la Universitatea Harvard. Casa Albă a tăiat recent peste 2 miliarde de dolari din finanțarea federală pentru cercetare, după ce instituția a refuzat să renunțe la programele DEI – una dintre multiplele cerințe impuse de președinte.
Practici anticoncurențiale și acuzații de defăimare completează topul celor mai mari cinci riscuri reputaționale semnalate de prima ediție a unui sondaj care va fi publicat trimestrial.
„Aceste date nu sunt doar simple cifre; ele indică provocările complexe de comunicare cu care se confruntă în mod constant organizațiile”, a scris Isabel Guzman, adăugând că membrii comitetului suspectează că amenințările reputaționale vor continua să se intensifice pe termen scurt.
Printre ceilalți membri ai consiliului care a realizat sondajul se numără: fosta ministră de externe a Islandei, Thórdís Kolbrún Reykfjord Gylfadóttir, șeful departamentului de afaceri publice al Bank of Ireland, Paul O’Brien, directorul global de comunicare al DoorDash, Taylor Bennett, președintele Asociației Americane a Exportatorilor și Importatorilor, Eugene Laney, precum și Maria Toler, fondatoarea SteelSky Ventures, un fond de investiții specializat în sănătatea femeilor.
