Grecia, cândva în pragul falimentului și etichetată „bolnavul Europei”, a reușit să se reinventeze: economia e în creștere, bugetul e pe plus, iar obligațiunile țării sunt din nou considerate sigure de investitori. Totul cu ajutorul tehnologiei, relatează AP.
Cu fațada sa albă impecabilă, noul sediu al autorității fiscale din Grecia pare ieșit din peisaj, așezat pe o arteră industrială aglomerată la marginea Atenei. Fost mall și patinoar, clădirea a fost transformată într-un centru digital ultramodern, care a devenit motorul reformării finanțelor și a sistemului fiscal al țării.
Astăzi, clădirea zumzăie de inspectori care îi urmăresc pe evazioniști cu ajutorul dronelor, al big data și al transmisiunilor video live venite chiar și din porturi insulare sau sate agricole îndepărtate.
În sediul Autorității Independente pentru Venituri Publice, analiștii monitorizează în timp real milioane de tranzacții și dispun controale acolo unde algoritmii semnalează un risc ridicat de ilegalități. În cadrul unei vizite rare, Associated Press a putut vedea pe viu această tehnologie de ultimă generație.
Sistemul fiscal al Greciei - odinioară sinonim cu haosul și ineficiența - a fost reconstruit cu ajutorul digitalizării.
Iar rezultatele se văd: țara care a petrecut aproape un deceniu izolată financiar, sufocată de datorii, a devenit acum una dintre economiile disciplinate ale Uniunii Europene, cu obligațiunile ridicate din nou la nivel „investment grade” de toate marile agenții de rating.
„Am lucrat ani de zile cu perseverență”, a spus pentru AP Giorgos Pitsilis, guvernatorul autorității fiscale. „Am pornit de la lipsa totală de date și am ajuns la big data”.
De la criză la upgrade de rating
În 2024, Grecia a fost una dintre cel șase țări UE cu excedent bugetar, după decenii de deficite. Tendința s-a menținut și anul acesta, veniturile statului depășind obiectivele până în august.
În martie, Moody’s a ridicat obligațiunile Greciei la nivel investițional, lăudând digitalizarea masivă a sistemului fiscal. Jason Graffam, vicepreședinte la agenția Morningstar DBRS, a subliniat că acum costurile de împrumut ale Greciei sunt puțin peste cele ale Spaniei și chiar mai mici decât ale Italiei și Franței.
„Grecia de astăzi este cu adevărat diferită de cea de acum zece ani”, a spus Graffam. „Modelul economic și regimul fiscal s-au schimbat în profunzime”.
Anii crizei au venit cu măsuri dure de austeritate, impuse de creditori în schimbul a trei pachete de salvare uriașe. Populația a simțit șocul: salarii tăiate, firme închise, locuri de muncă pierdute.
Presiunea creditorilor a obligat guvernele succesive să modernizeze unul dintre cele mai slabe sisteme fiscale din Europa.
Astfel, dosarele pe hârtie și faxurile au dispărut, fiind înlocuite cu sisteme digitale care procesează automat plățile cu cardul, declarațiile fiscale, datele de salarii, documentele vamale și înregistrările bancare, semnalând anomaliile pentru inspectori.
„Saturday Night Fever”
Inspectorii din teren folosesc smartphone-uri speciale care transmit audio și video în timp real la sediu. Au chiar și butoane de panică, pentru situațiile tensionate. La centru, ecrane mari afișează în direct inspecțiile și fluxurile de la drone: restaurante, porturi, silozuri ascunse, camioane cu fructe sau chiar nivelul combustibilului din rezervoarele navelor.
Oficialii fiscali și vamali au explicat pentru AP, sub protecția anonimatului, cum aceste date se transformă în raiduri.
Un exemplu: o razie într-un club de noapte, botezată „Saturday Night Fever”. Inspectorii au comparat comenzile clienților cu bonurile emise și au descoperit vânzări nedeclarate, în special la alcool.
„Știam că mesele erau pline, dar bonurile nu se potriveau”, a spus un oficial. La câteva zile după control, veniturile declarate ale clubului s-au dublat.
Frauda e depistată și prin compararea semnalelor telefoanelor mobile cu vânzările raportate prin casele de marcat și terminalele de plată conectate la sistemul fiscal.
„Dacă vedem semnal de la 20 de telefoane într-un magazin, dar aproape niciun bon emis, trimitem imediat o echipă”, a explicat un inspector.
Costul vieții rămâne ridicat
Reformele au salvat reputația Greciei în exterior. Intern, surplusul a permis guvernului să anunțe reduceri de taxe de 1,6 miliarde de euro.
Opoziția spune însă că o colectare mai eficientă a taxelor nu compensează politicile care adâncesc inegalitatea. TVA-ul național a fost urcat în timpul crizei la 24% - unul dintre cele mai mari din UE - și nu a fost redus niciodată. Alte tăieri de atunci au rămas, iar sărăcia persistă.
Partidul Comunist a numit surplusul bugetar „un excedent însângerat” care lovește direct în puterea de cumpărare a salariaților.
Pentru guvern, însă, veniturile suplimentare sunt esențiale, mai ales în contextul scandalurilor de corupție și al crizei costului vieții.
Oficialii agenției fiscale cred că respectarea regulilor fiscale poate, treptat, să redea oamenilor încrederea în instituții. „E un argument puternic: a fi responsabil fiscal aduce beneficii”, spune Pitsilis, care conduce agenția din 2017, de când a devenit independentă. „Colectăm mai mult și asta ne dă spațiu pentru noi reforme”.
Schimbarea se vede pe stradă
La o tarabă din nordul Atenei, Makis Panaretos vinde pepeni, roșii, castraveți și portocale. Aproape 70% dintre clienții lui plătesc acum electronic, tranzacții care ajung instant la autoritatea fiscală.
„Oamenii plătesc cu carduri, telefoane sau ceasuri”, spune el. „Nu mă deranjează, chiar dacă încetinește puțin când e coadă”.
Până în noiembrie, toate afacerile vor fi obligate să accepte IRIS, sistemul național de plăți instant, care elimină comisioanele bancare suportate acum de comercianți.
Inteligența artificială, următorul pas
Grecia arată cum o criză poate grăbi reformele, spun experții.
„Digitalizarea și independența instituțională au adus rezultate fiscale reale”, afirmă Alexandros Kentikelenis, profesor la Universitatea Bocconi din Milano.
Oficialii spun că integrarea mai profundă a inteligenței artificiale până în 2026 va accelera și mai mult procesul.
„Efortul de modernizare a administrației fiscale continuă, iar asta susține așteptarea ca veniturile din taxe să rămână solide pe termen mediu”, a scris Moody’s în raportul prin care a anunțat creșterea ratingului în martie.
Kyriakos Pierrakakis, ministrul de finanțe, consideră schimbarea ireversibilă. Susținător al euro digital, el leagă reforma fiscală de planurile mai largi de digitalizare a economiei.
„Țările se schimbă atunci când își schimbă direcția”, a spus el recent. „Iar această schimbare înseamnă că nu vom mai rămâne în urmă și nu ne vom întoarce niciodată la trecut”.
Ştiri video recomandate
