Danemarca era pregătită să apere Groenlanda militar în cazul în care ar fi fost atacată de SUA, a relatat vineri postul public de radio danez, citând ordinul de desfășurare primit de soldați.
Conform raportului, ordinul preciza că forțele armate trebuie să își consolideze capacitatea de a implementa planul de apărare al Groenlandei cât mai repede posibil. Ordinul indica, de asemenea, că soldații danezi au fost trimiși în Groenlanda cu muniție reală.
Oficial, guvernul danez a prezentat desfășurarea soldaților ca o participare la misiunea „Arctic Endurance”, subliniind că – în deplină conformitate cu dorințele președintelui american Donald Trump – era vorba de consolidarea securității în Arctica.
Ordinul către soldații danezi a fost emis săptămâna trecută de la cel mai înalt nivel.
“Apărarea trebuie să consolideze capacitatea de a executa planul de apărare pentru Groenlanda cât mai curând posibil, se precizează în ordin”, care are mai multe pagini.
La scurt timp, miercurea trecută, aeronavele militare și civile au început să transporte sistematic soldați și echipamente din Danemarca în Groenlanda.
Sursa citată precizează că exista o voință politică larg răspândită de a accepta lupta în cazul unui atac american. Nu doar la nivelul guvernului danez, ci și în rândul partidelor de opoziție.
Cel mai rău scenariu posibil
Nici guvernul, nici partidele de opoziție nu au considerat probabil ca americanii să atace militar Groenlanda. Dar, la momentul respectiv, era o posibilitate pe care Donald Trump nu a exclus-o. Până când a spus în discursul său de miercuri, la Davos: “Nu trebuie să folosesc forța. Nu vreau să folosesc forța. Nu vreau să folosesc forța”.
Înainte ca aceste cuvinte să fie rostite, guvernul și Forțele Armate daneze se pregătiseră pentru cel mai rău dintre toate scenariile imaginabile.
Ordinul mai precizează că soldații danezi au fost trimiși în Groenlanda echipați cu muniție reală.
Aceasta este așa-numita muniție KUP, pe care soldatul sau unitatea individuală trebuie să o aibă aproape, astfel încât să poată începe imediat lupta, dacă este necesar.
„Nu este doar un exercițiu simbolic în care îți antrenezi capacitatea de a zbura pe distanțe lungi. Este legat de bijuteriile coroanei, care sunt planul de apărare”, spune Sten Rynning, profesor de studii de război la Universitatea din Danemarca de Sud și expert în NATO. El descrie criza și deciziile pe care Regatul a trebuit să le ia recent drept „istorice”:
“Niciodată în viața mea nu m-am gândit că vom ajunge în punctul în care ne putem imagina soldați danezi trimiși să facă exerciții pentru un plan de apărare cu muniție reală, deoarece, probabil, din punct de vedere politic, se simțea nevoia să descurajeze SUA”.
De la emiterea ordinului, misiunea „Arctic Endurance” a fost în funcțiune 24/7. Aceasta înseamnă că, în cuvintele Forțelor de Apărare, există acum forțe „substanțiale” din cadrul Armatei în Groenlanda.
Aceasta include, printre altele, infanteriști blindați din Regimentul de Dragoni Jutland, care este o unitate puternică și centrală în partea Forțelor Armate denumită „Pumnul Armatei”.
Aceștia sunt însoțiți de soldați din Regimentul de Geniu din Skive, specialiști în curățarea minelor și a muniției, în îndepărtarea obstacolelor inamice de pe câmpul de luptă și în construirea de poziții de luptă astfel încât terenul să fie cât mai potrivit pentru luptă.
Comandamentul Arctic și-a concentrat navele de patrulare în apele din largul Groenlandei. Iar în partea fără gheață a Atlanticului de Nord, fregata Peter Willemoes face acum parte din operațiune.
Avioanele de transport Hercules ale Forțelor Aeriene au transportat atât personal, cât și echipamente din Danemarca spre nord, iar avioanele de vânătoare F-35 au patrulat deasupra Groenlandei pentru prima dată.
Operațiunea include, de asemenea, trupe de avangardă și soldați din partea aliaților europeni NATO, inclusiv Suedia, Norvegia, Finlanda, Franța, Germania, Olanda și Regatul Unit.
Contribuția lor la operațiune l-a determinat pe președintele Donald Trump să-i amenințe pe toți – și pe Danemarca – cu tarife punitive în weekend. Amenințări care au fost însă anulate după discursul și întâlnirile lui Donald Trump de miercuri.
Criza politică din jurul suveranității este departe de a se fi încheiat
După cum a declarat prim-ministrul Mette Frederiksen chiar marți, săptămâna aceasta: “Este adevărat că, din păcate, președintele american nu a exclus utilizarea forței militare. Prin urmare, nici noi ceilalți nu o putem exclude”.
Chiar dacă Donald Trump a negat ulterior că ar vrea să cucerească Groenlanda cu forța, acest lucru nu înseamnă că criza din Groenlanda s-a încheiat, evaluează profesorul Sten Rynning:
“Cred că criza militară s-a încheiat, dar criza politică legată de suveranitate este departe de a se fi încheiat”.
Mai mulți oficiali occidentali au declarat că un posibil compromis propus de oficialii NATO a fost ca Statele Unite să obțină suveranitatea asupra terenurilor pentru bazele sale militare din Groenlanda. În prezent, au una, o stație de apărare antirachetă la distanță, cu aproximativ 150 de persoane.
Frederiksen a declarat că a discutat cu Rutte „în mod continuu”. Dar nu este clar cât de mult a fost implicată Danemarca în discuțiile cu Trump. Ea a subliniat că Rutte „nu are mandat de a negocia în numele Groenlandei”. „Nici un mandat de a negocia în numele Danemarcei”, a adăugat ea, potrivit NYT.
Și oficialii din guvernul semi-autonom al Groenlandei păreau supărați de ceea ce se desfășura și de lipsa lor de participare la procesul decizional.
„Nu știu ce este în acord sau în înțelegere despre țara mea, la care nu am participat în urma unor discuții”, a declarat joi Jens-Frederik Nielsen, prim-ministrul insulei arctice. „Nu știu ce este concret în asta.”
Deja în baza unui pact de apărare americano-danez, Statele Unite se bucură de acces militar extins la Groenlanda. Un potențial nou acord ar putea spori controlul american asupra bazelor sale de pe insulă.
Ştiri video recomandate
