Președintele SUA, Donald Trump, și-a prezentat noul Consiliu al Păcii într-un discurs susținut pe una dintre cele mai vizibile scene globale, Forumul Economic Mondial de la Davos. Însă inițiativa stârnește deja controverse și ridică întrebări serioase despre dacă acest consiliu al păcii ar putea deveni o amenințare pentru ONU și ordinea internațională actuală, scrie BBC.
„Împreună suntem în poziția de a pune capăt deceniilor de suferință, de a opri generații întregi de ură și vărsare de sânge și de a construi o pace frumoasă, durabilă și glorioasă pentru acea regiune și pentru întreaga lume.”
O lume marcată de conflicte și crize ar vrea, mai mult ca oricând, să creadă aceste promisiuni. Însă pentru numeroși observatori și oficiali din capitalele lumii, inițiativa este încă o dovadă a ambiției lui Trump de a demonta arhitectura internațională construită după Al Doilea Război Mondial și de a o înlocui cu structuri noi, aflate sub influența sa directă.
„Nu vom lăsa pe nimeni să ne joace”, a avertizat sec premierul Poloniei, Donald Tusk, într-un mesaj pe rețelele sociale.
La polul opus, premierul Ungariei, Viktor Orbán, unul dintre cei mai vocali susținători europeni ai lui Trump, a transmis un mesaj entuziast: „Dacă e Trump, atunci e pace”.
Dar ce este, de fapt, acest Consiliu al Păcii? Și ar putea deveni el o versiune paralelă a ONU?
Un consiliu construit în jurul unui singur om
Ideea Consiliului a apărut anul trecut, în cadrul eforturilor conduse de SUA pentru a pune capăt războiului din Gaza, fiind ulterior menționată într-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Între timp, proiectul a căpătat o ambiție mult mai largă, cu o miză globală, și cu Donald Trump în centrul său.
Potrivit unor informații dintr-un proiect de cartă care a ajuns în presă, Trump ar urma să fie președintele Consiliului pe viață, inclusiv după încheierea mandatului său la Casa Albă. Documentul îi acordă puteri extinse: decide ce state pot deveni membre, poate crea sau dizolva structuri subordonate și are autoritatea de a-și desemna succesorul atunci când va considera necesar sau dacă nu își va mai putea exercita funcția.
Pentru orice alt stat care dorește statut de membru permanent, prețul ar fi de un miliard de dolari.
Anunțul vine într-o perioadă deja marcată de evenimente explozive: capturarea liderului Venezuelei de către SUA, amenințările și pregătirile militare împotriva Iranului, precum și solicitarea lui Trump ca SUA să preia Groenlanda, declarații care au zguduit Europa și nu numai.
La inaugurarea Consiliului, desfășurată la Davos, au participat reprezentanți din 19 țări, de la Argentina la Azerbaidjan, din fostul spațiu sovietic până la monarhiile din Golf. Alte state ar fi „acceptat în principiu” să se alăture.
„Îmi plac toți cei de aici”, a spus Trump zâmbind, privind liderii și oficialii care figurează deja în structura Consiliului.
Rezerve, refuzuri și avertismente
Nu toată lumea este însă convinsă. Mai multe țări au ales, cel puțin deocamdată, să stea pe margine.
„Este vorba despre un tratat care ridică probleme mult mai ample și avem rezerve serioase legate de implicarea președintelui Putin într-o inițiativă care pretinde că promovează pacea”, a explicat șefa diplomației britanice, Yvette Cooper.
Deși Trump susține că Rusia este „la bord”, mesajul venit de la Moscova a fost mult mai prudent, vorbind despre „consultări în curs”.
Suedia a anunțat clar: „În forma actuală a textului, nu vom participa”.
Norvegia a transmis, diplomatic, că propunerea „ridică întrebări nerezolvate care necesită dialog suplimentar cu Washingtonul”.
Chiar și un grup de șapte state majoritar musulmane, inclusiv șase țări arabe, alături de Turcia și Indonezia, au precizat că susțin inițiativa doar în măsura în care aceasta vizează o „pace justă și durabilă în Gaza”. În mod notabil, detaliile din cartă nu menționează explicit Gaza.
Pentru unii critici, proiectul pare mai degrabă o inițiativă grandioasă, alimentată de dorința lui Trump de a obține cea mai mare distincție posibilă: Premiul Nobel pentru Pace, acordat lui Barack Obama în 2009, la începutul primului său mandat.
Presiuni și amenințări
Liderii mondiali știu că refuzul de a se alătura Consiliului ar putea avea costuri.
„Voi pune tarife de 200% pe vinuri și șampanie și va intra. Dar nu e obligat”, a spus Trump, referindu-se la președintele Franței, Emmanuel Macron.
Singura țară care a exprimat deschis temerea majoră a fost Slovenia. Premierul Robert Golob a avertizat că inițiativa „interferează periculos cu ordinea internațională”.
„Odată ce acest Consiliu va fi complet format, vom putea face cam orice vrem, în cooperare cu Națiunile Unite”, a răspuns Trump.
Cu o zi înainte, întrebat de Fox News dacă noul Consiliu ar putea înlocui ONU, a răspuns: „S-ar putea. ONU nu a fost prea utilă”.
Un nou „arbitru al păcii”?
ONU, cu cele 193 de state membre, și-a pierdut de mult rolul de principal mediator global. Blocajele din Consiliul de Securitate, conflictele geopolitice și scăderea influenței organizației au slăbit capacitatea acesteia de a interveni eficient.
Martin Griffiths, fost oficial de rang înalt al ONU, recunoaște că activismul lui Trump reflectă eșecul sistemului actual, dar avertizează că lecția ultimilor 80 de ani arată valoarea incluziunii și reprezentativității, nu a cluburilor restrânse.
Secretarul general António Guterres a avertizat recent că „există cei care cred că legea forței ar trebui să înlocuiască forța legii”.
Succese fragile și teste dificile
Trump se laudă că a pus capăt mai multor conflicte, însă multe dintre aceste „victorii” s-au dovedit fragile. Unele încetări ale focului s-au prăbușit rapid, iar rolul său a fost contestat în conflicte precum cel dintre India și Pakistan.
Totuși, chiar și criticii admit că doar intervenția sa directă a reușit să oprească războiul de 12 zile dintre Iran și Israel și să ducă la un armistițiu în Gaza, în urma presiunilor asupra premierului israelian și a Hamas.
Consiliul va avea însă de trecut teste dificile: Gaza, Ucraina și tensiunile majore dintre membri cu viziuni complet opuse.
Sub Consiliu funcționează deja mai multe structuri executive, axate în principal pe Gaza, reunind oficiali americani, foști diplomați ONU, lideri arabi și tehnocrați palestinieni.
ONU, forțată la reformă?
Chiar și unii critici admit că inițiativa lui Trump readuce în prim-plan o dezbatere veche: reforma profundă a ONU, inclusiv a Consiliului de Securitate, care nu mai reflectă realitățile geopolitice actuale.
„Poate că un efect neintenționat al acestei inițiative este că aceste probleme vor reveni în centrul agendei internaționale”, a remarcat Mark Malloch Brown, fost secretar general adjunct al ONU.
Ironia face ca acest proiect să prindă contur chiar în momentul în care se discută succesiunea lui António Guterres, al cărui mandat se încheie la finalul anului.
Trump, care susținea cândva că poate opri războiul din Ucraina într-o singură zi, pare să fi învățat că pacea este un proces lung, fragil și plin de riscuri.
Dar, la Davos, și-a asumat cu entuziasm noul rol.
„Asta este pentru lume”, a spus el, savurând postura de posibil „arbitru suprem al păcii globale”.
Ştiri video recomandate
