Serviciul diplomatic al Uniunii Europene s-a arătat îngrijorat cu privire la puterile extinse ale preşedintelui american Donald Trump în cadrul noii sale iniţiative intitulate Consiliul pentru Pace, potrivit unui document intern, consultat vineri de Reuters, scrie Agerpres.
Trump le-a cerut liderilor din întreaga lume să se alăture acestei iniţiative menite să contribuie la soluţionarea conflictelor din lume, dar numeroşi şefi de guvern occidentali au fost reticenţi faţă de o participare a ţărilor lor.
Într-o analiză datată 19 ianuarie şi distribuită statelor membre UE, Serviciul european de acţiune externă (SEAE) şi-a exprimat îngrijorarea faţă de concentrarea puterilor în mâinile lui Donald Trump.
Carta Consiliului pentru Pace reprezintă un motiv de îngrijorare ţinând cont de principiile constituţionale ale Uniunii Europene şi de autonomia ordinii juridice a UE, în contextul concentrării puterilor în mâinile preşedintelui Consiliului pentru Pace, arată analiza SEAE.
De asemenea, documentul notează că noua structură se îndepărtează semnificativ de mandatul dat de Consiliul de Securitate al ONU în luna noiembrie.
La finalul săptămânii trecute, mai multe ţări au anunţat că au primit invitaţii de a face parte din această nouă iniţiativă, printre care Franţa, Germania şi Canada.
''Consiliul pentru Pace este o organizaţie internaţională ce vizează promovarea stabilităţii, restabilirea unei guvernări fiabile şi legitime şi garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau ameninţate de conflicte'', se arată în preambulul textului de opt pagini trimis statelor ''invitate'' să participe la noua structură.
Textul insistă, printre altele, pe ''necesitatea unei organizaţii de pace internaţionale mai agile şi eficace''.
Donald Trump va fi ''primul preşedinte al Consiliului pentru Pace'', ale cărui puteri prevăzute sunt extrem de extinse: el va fi singurul abilitat să ''invite'' alţi şefi de stat şi de guvern să se alăture iniţiativei şi va putea revoca participarea loc în caz de ''veto cu o majoritate de două treimi din statele membre''.
Fiecare stat exercită un mandat cu o durată maximă de trei ani, cu excepţia statelor membre ce virează cel puţin 1 miliard de dolari în conturile Consiliului pentru Pace în timpul primului an ce urmează intrării în vigoare a Cartei, mai arată textul, fără a face alte precizări.
După ce liderii statelor UE s-au întâlnit joi seară pentru a discuta despre relaţia transatlantică, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat în faţa presei: ''Avem dubii serioase legate de o serie de elemente din Carta Consiliului pentru Pace, legate de amploarea, guvernarea şi compatibilitatea sa cu Carta ONU''.
Costa a subliniat că UE este gata să lucreze împreună cu Statele Unite pentru implementarea planului de pace cuprinzător pentru Fâşia Gaza, Consiliul pentru Pace urmând să-şi îndeplinească misiunea sa ca o administraţie de tranziţie, în concordanţă cu rezoluţia 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.
Mai multe state membre UE, printre care Franţa şi Spania, au anunţat deja că nu se vor alătura Consiliului pentru Pace. În ceea ce privește poziția România, președintele Nicușor Dan a anunțat că se analizează această propunere a lui Trump.
Ştiri video recomandate
