Dronele și agenții Rusiei lansează atacuri în statele NATO, iar membrii europeni ai alianței lucrează la ceva ce părea de neimaginat în urmă cu câțiva ani: un plan de represalii contra Moscovei, scrie Politico într-un amplu material.
Variantele evocate de responsabilii militari și politici merg de la operațiuni cibernetice ofensive comune până la manevre militare surpriză conduse de NATO, menționează publicația, care citează doi oficiali guvernamentali de rang înalt și trei diplomați din Uniunea Europeană.
„Rușii testează constant limitele: 'care este răspunsul (NATO), cât de departe putem merge?'," a subliniat Baiba Braže, ministru leton de Externe.
„Este nevoie de un răspuns mai proactiv. Și nu vorbele sunt cele care transmit un semnal, ci faptele”, a declarat ea pentru Politico.
Dronele rusești au survolat Polonia și România în ultimele săptămâni, în timp ce alte "misterioase" aparate fără pilot au provocat haos pe aeroporturi și la baze militare de pe întreg continentul.
Alte incidente documentate și atribuite Rusiei includ bruiajul GPS, incursiuni ale avioanelor de vânătoare și navelor militare ale Moscovei, plus o explozie pe o linie feroviară poloneză cheie, pe care ajung ajutoare militare în Ucraina.
„Per ansamblu, e cazul ca Europa și alianța (NATO) să se întrebe cât timp suntem dispuși să tolerăm acest tip de război hibrid... și dacă ar trebui să luăm în considerare să devenim mai activi în răspunsul nostru”, a declarat săptămâna trecută Florian Hahn, secretarul de stat german pentru Apărare.
Atacurile hibride ale Moscovei în Europa au devenit comune
Atacurile hibride ale regimului Putin nu sunt o noutate. Rusia a trimis în ultimii ani asasini să-i lichideze pe inamicii politici ai președintelui rus, refugiați în Marea Britanie.
Oamenii Kremlinului au aruncat în aer depozite de arme din Europa Centrală, au încercat să destabilizeze UE prin finanțarea partidelor de extremă dreapta, s-au angajat într-o amplă ofensivă mincinoasă și manipulatoare pe rețelele sociale și au încercat să confiște alegerile în țări precum România și Republica Moldova.
În prezent, amploarea și frecvența atacurilor actuale ating cote fără precedent.
Globsec, un think tank cu sediul la Praga, a inventariat peste 110 acte de sabotaj și tentative de atac efectuate în Europa între ianuarie și iulie anul curent, în principal în Polonia și Franța, de către persoane având legături cu Moscova.
Ideologic și istoric, Rusia consideră SUA drept inamic.
„SUA este adversarul nostru”, reamintea luna trecută Dmitri Medvedev, fost președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării.
Cât privește Europa, președintele rus Vladimir Putin lansa un avertisment în octombrie, la conferința de la Valdai Club.
„Monitorizăm îndeaproape militarizarea crescândă a Europei. Este doar retorică sau este timpul să reacționăm?”, a spus el atunci.
Cu toate acestea, Europa nu vrea conflict armat cu o Rusie înarmată nuclear.
Prin urmare, decidenții de pe continent trebuie să găsească o modalitate de a răspunde într-un mod care să descurajeze Moscova, dar fără a depăși liniile roșii care ar putea declanșa un război deschis.
„Nu ne putem permite să ne temem și să fim angoasați de escaladare. Trebuie să fim fermi”, a punctat șeful Apărării din Suedia, generalul Michael Claesson.
Ce a făcut până în prezent Europa în fața războiului hibrid al Rusiei
Până acum, răspunsul european s-a limitat la consolidarea apărării.
După ce dronele de război rusești au fost doborâte deasupra Poloniei, NATO a anunțat că va întări defensiva alianței cu sisteme anti-dronă și anti-aeriene pe flancul estic.
Angajamentul a fost reflectat în oglindă de UE.
Moscova și-a exprimat furia prin declarațiile scandaloase ale lui Medvedev
„Europenii ar trebui să se teamă și să tremure ca niște animale mute într-o turmă condusă la abator. Ar trebui să se scape pe ele de frică, simțindu-și sfârșitul apropiat și chinuitor”, a spus oficialul rus, în cuvinte ce amintesc de propaganda nazistă din anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial.
Semne că europenii s-au săturat de războiul hibrid al lui Putin
Guvernul premierului polonez Donald Tusk a desfășurat 10.000 de soldați pentru a proteja infrastructura critică a țării în urma sabotajului feroviar pe linia care leagă Varșovia de Kiev.
Tusk a acuzat recent regimul de la Moscova de „terorism de stat”.
După incident, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a pledat cauza unui un „răspuns ferm” la atacuri.
Săptămâna trecută, ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a criticat „inerția” țărilor de pe continent în fața atacurilor hibride în creștere și a dezvăluit un plan de represalii întins pe 125 de pagini.
Crosetto a sugerat înființarea unui Centru European pentru combaterea războiului hibrid, constituirea unei forțe de răspuns cibernetic formată din 1.500 de specialiști și implicarea de militari specializați în Inteligență Artificială.
„Toată statele trebuie să își revizuiască procedurile de securitate. Rusia escaladează în mod clar războiul hibrid împotriva cetățenilor UE”, a avertizat ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski.
Răspunsul articulat și coordonat al UE încă nu s-a făcut auzit
În ciuda retoricii din ce în ce mai virulente în capitalele de pe continent, felul în care ar putea arăta un răspuns european mai puternic este încă o necunoscută.
O diferență esențială între Moscova și Bruxelles este că executivul UE este constrâns să acționeze după reguli, subliniază Kevin Limonier, profesor și director adjunct în cadrul think tank-ului GEODE, cu sediul la Paris.
„Acest lucru ridică o întrebare etică și filozofică: Pot țările guvernate de statul de drept (de domnia legii, n.r.) să își permită să utilizeze aceleași instrumente și aceleași strategii precum rușii?”, adaugă acest specialist.
Germania și România își întăresc legislația pentru un răspuns militar
Deocamdată, țări precum Germania și România și-au consolidat legislația care permite doborârea dronelor ce zboară deasupra aeroporturilor și a obiectivelor sensibile din punct de vedere militar.
În alte state, serviciile naționale de securitate pot opera într-o așa-numită zonă gri legislativă.
Țări precum Danemarca și Republica Cehă permit deja operațiuni cibernetice ofensive.
Iar, cu titlu de precedent, Politico amintește că Marea Britanie ar fi piratat în 2017 rețelele ISIS pentru a obține informații despre un program de drone al grupării teroriste, aflat în stadiu incipient.
În mod concret, țările europene ar putea folosi metode cibernetice pentru a viza sisteme critice pentru efortul de război al Rusiei, cum ar fi zona economică Alabuga din Tatarstan, unde Moscova produce drone Shahed.
Alte ținte ar putea fi instalațiile energetice ruse sau trenurile care transportă arme, crede Filip Bryjka, politolog și expert în amenințări hibride la Academia Poloneză de Științe.
„Am putea ataca sistemul și perturba funcționarea acestuia”, crede el.
Europa trebuie, de asemenea, să găsească o modalitate de a răspunde campaniilor de dezinformare la scară largă ale Rusiei.
„Opinia publică rusă este oarecum inaccesibilă”, a recunoscut un oficial militar european de rang înalt.
„Trebuie să colaborăm cu aliați care au o înțelegere detaliată a gândirii rusești, iar asta înseamnă că trebuie stabilită o cooperare și în domeniul războiului informațional”, și-a continuat el ideea.
NATO a fost gândită ca organizație defensivă, în vreme ce rușii sunt în ofensivă
În această ecuație a unui răspuns la agresiunile ruse, contează faptul că NATO este o organizație defensivă și, prin urmare, reticentă în ceea ce privește demersurile ofensive.
„Răspunsurile asimetrice sunt o parte importantă a discuției, dar nu ne vom coborî la nivelul tacticilor ruse”, a anticipat un diplomat NATO.
În schimb, alianța ar trebui să acorde prioritate demonstrațiilor de forță care semnalează puterea și unitatea, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și membru al think tank-ului Royal United Services Institute din Londra.
În practică, asta ar însemna ca, după un atac hibrid, NATO să lanseze exerciții militare „fără notificare” la granița rusă cu Lituania sau Estonia.
„Fără îndoială, ar trebui făcut mai mult în ceea ce privește amenințările hibride”, a conchis un diplomat NATO de rang înalt.
El a evocat creșterea condamnărilor colective după agresiunile Moscovei și demonstrarea, prin diverse mijloace, a faptului că aliații sunt vigilenți și pot transfera resursele militare într-un mod flexibil.
Ştiri video recomandate
