Prin vocea preşedintelui ei, Germania a recunoscut genocidul armean. Joachim Gauck a ţinut să sublinieze "coresponsabilitatea" statului în această crimă atribuită aliatului său otoman în timpul Primului Război Mondial. "Este necesar ca şi noi, germanii, să ne facem datoria de a ne aminti", a declarat el, evocând "o coresponsabilitate şi chiar, potenţial, o complicitate (a Germaniei) în genocidul armenilor", în timpul unei ceremonii religioase, la Berlin, cu o zi înaintea comemorării oficiale a unui secol de la masacrele comise de către turcii otomani.
"Printre noi trăiesc urmaşi ai armenilor şi turcilor, fiecare cu istoria lor. Dar, pentru o coabitare paşnică, este important ca noi toţi să ne referim la aceleaşi principii explicative atunci când este vorba despre memorie", a subliniat Gauck, insistând asupra rolului Germaniei în genocidul armean.
Gestul este o premieră: Germania foloseşte cuvântul genocid evocând aceste crime soldate cu 1,5 milioane de victime în perioada 1915-1917. Aproximativ 20 de ţări, inclusiv Franţa şi Rusia, au făcut deja acest pas, în timp ce Ankara respinge în continuare termenul. Gauck şi-a asumat riscul unei răciri cu Turcia, un aliat de prim-plan pe care Berlinul a depus mereu eforturi să-l menajeze în legătură cu acest subiect. Germania găzduieşte cea mai mare comunitate tuurcă din străinătate, evaluată la aproximativ trei milioane de persoane.
Se împlinesc 100 de ani de când guvernul Junilor Turci a comis primul genocid al secolului XX, decimând comunitatea armeană care părea a fi bine integrată Imperiului otoman. Descendenții supraviețuitorilor, care de atunci trăiesc în diaspora, au păstrat vie memoria acestei tragedii ce a făcut cel puțin 1.3 milioane de victime.
Citeşte şi: Genocidul armenilor. Scenariu pentru exterminare
