Înainte de a doua zi de discuţii în Grecia, miniştri au arătat că următoarea tranşă din ajutorul Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional va fi plătită cândva în mijlocul lunii iulie, pentru a ajuta Grecia să nu intre în faliment, dar au adăugat că ţara trebuie să arate progres în ceea ce priveşte tăierea cheltuielilor, mărirea taxelor şi generarea altor fluxuri de venituri.
"Aşteptăm o decizie din partea Parlamentului grec. Facem apel nu doar la guvernanţi, dar şi la partidele de opoziţie pentru acest plan”, a declarat ministrul belgian de Finanţe, Didier Reynders, înainte de întâlnirea de la Luxemburg.
"Facem mai multe presiuni, pentru că există precedente”, a declarat acesta, referindu-se la eşecurile precedente ale statului în a-şi atinge ţintele. "Trebuie să fim siguri că toată lumea va susţine planul.”
În Atena, demonstratorii anti-austeritate s-au adunat în piaţa centrală, în faţa Parlamentului, dar nu au fost alte ciocniri cu forţele de ordine. Angajaţii din energie au intrat în grevă şi sunt aşteptate pene de curent în multe părţi ale ţării.
Parlamentarii greci au dezbătut planul de reducere a cheltuielilor, mărire a taxelor şi privatizarea anumitor bunuri ale statului – măsuri convenite cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană pentru a aduce finanţele pe o linie de plutire.
Duminică, premierul Greciei, George Papandreou a cerut cetăţenilor greci să susţină planul de austeritate şi să evite un faliment "catastrofal” dar şi să accepte măsurile care vor face viaţa un calvar pentru majoritatea cetăţenilor, pe termen scurt.
“Consecinţele unui faliment violent sau ieşirea din zona euro ar însemna catastrofă pentru cetăţeni, bănci şi credibilitatea ţării”, a afirmat Papandreou la începutul conferinţei legată de noul cabinet pe care îl conduce.
