A murit Jane Goodall, cercetătoarea care a schimbat pentru totdeauna felul în care înțelegem animalele

Jane Goodall, pionieră în studiul aprofundat al cimpanzeilor şi ferventă susţinătoare a mediului, a murit la vârsta de 91 de ani, a anunțat miercuri institutul său, potrivit AFP. Celebra cercetătoare a murit „din cauze naturale” în timp ce se afla în California, în cadrul unui turneu de conferinţe în SUA, relatează Agerpres. 

„Viața și munca Doctorului Goodall nu au lăsat doar o amprentă de neșters asupra înțelegerii noastre despre cimpanzei și alte specii, ci și asupra umanității și a mediilor pe care le împărtășim cu toții. Ea a inspirat curiozitate, speranță și compasiune în nenumărați oameni din întreaga lume și a deschis drumul pentru mulți alții — în special pentru tineri, care i-au oferit speranță pentru viitor”, a scris Institutul Jane Goodall pe Facebook. 

‹ ›

O pasiune din copilărie

Jane Goodall a iubit animalele din copilărie. Pe când era doar o fetiță, personajele preferate ale lui Jane erau...Jane, marea iubire a lui Tarzan, și Dr. Doolittle, iar jucăria preferată a rămas o mică maimuță de pluș pe care a primit-o cadou de la tatăl și pe care l-a numit Jubilee.

În cele peste 300 de apariții publice pe care le-a avut în fiecare an în ultimele decenii, dr. Goodall a vorbit despre cum dragostea ei pentru animale din copilărie și pentru Africa, combinată cu personalitatea ei curioasă și aventuroasă au așezat-o pe drumul științei. 

?? HAPPY 90TH BIRTHDAY, JANE! ??

From your groundbreaking observations of chimpanzees to your current work as a global conservation advocate, you inspire hope and transform it into action ? Here's to your special day, filled with love, laughter, and endless inspiration! pic.twitter.com/A0AdhldeFJ

— Dr. Jane Goodall & the Jane Goodall Institute (@JaneGoodallInst) April 3, 2024

Valerie Jane Morris-Goodall s-a născut la Londra, la data de 4 aprilie 1934, dar a crescut în Bournemouth, pe coasta de sud a Angliei, alături de cele două surori mai mici. Mama ei, Vanne Morris-Goodall, a fost autoare, în timp ce tatăl ei a fost inginer și ocazional pilot de curse. Cei doi au divorțat după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Jane a fost nevoită să își amâne visul de a merge la universitate, după ce a terminat școala. Nu și-a permis. A lucrat ca secretară şi apoi pentru o companie de film, până când a fost invitată de un prieten să viziteze Kenya. Nu a ratat oportunitatea. Împlinea 23 de ani când a ajuns prima dată în Nairobi. Curând a fost prezentată altor expatriați englezi din Nairobi, precum și Dr. Leakey, pe atunci un arheolog proeminent, dar încă nu renumit la nivel internațional, scrie New York Times. 

Sub îndrumarea lui Leakey, Goodall a înfiinţat Rezervaţia de cimpanzei Gombe Stream, redenumită ulterior Centrul de Cercetare Gombe Stream, lângă Lacul Tanganyika, în actuala Tanzanie. Acolo a descoperit că cimpanzeii mâncau carne, duceau războaie aprige şi, poate cel mai important, confecţionau unelte pentru a mânca termite.

Goodall şi-a întrerupt cercetările pentru a obţine un doctorat la Universitatea Cambridge, dar a petrecut în junglă ani de zile.

„În 1960, Dr. Goodall a înființat cel mai îndelungat studiu al cimpanzeilor sălbatici din Parcul Național Gombe, Tanzania, care continuă până în prezent. Ea a fost pionieră și a susținut timp de peste patru decenii inițiativele de conservare centrate pe comunități ale Institutului Jane Goodall, desfășurate în arealul cimpanzeilor.

Moștenirea ei include și crearea programului internațional de mediu și umanitar pentru tineri al JGI, Roots & Shoots, care produce schimbări active în 75 de țări și numărul este în continuă creștere”, a scris Institutul Jane Goodall după moartea ei. 

Jane Goodall, cea mai faimoasă cercetătoare a secolului XX

Avea doar 29 de ani în vara anului 1963 când Societatea National Geographic, care i-a finanțat studiile în rezervația din Tanzania, i-a publicat cercetarea de 37 de pagini, 7.500 de cuvinte, despre viețile lui Flo, David Greybeard, Fifi și a altor primate pe care le observase. A fost revoluționar. 

Dr. Goodall a fost primul om de știință care a descoperit cum își cresc cimpanezii sălbatici puii, cum își stabilesc ierarhia, cum socializează și cum comunică.

Cercetările ei au deschis noi orizonturi și au atras o atenție și un respect imens din partea cercetătorilor. Biologul evoluționist și istoricul științei Stephen Jay Gould a spus că munca ei cu cimpanzeii „reprezintă una dintre marile realizări științifice ale lumii occidentale.”

După ce a aflat că dr. Goodall a reușit să găsească dovezi că oamenii nu sunt singurele creaturi care sunt capabile să facă și să folosească unelte, paleoantropologul Louis Leakey, mentorul ei, a rostit faimoasele cuvinte: „acum trebuie fie să redefinim cuvântul 'unealtă', fie ce înseamnă să fii 'om' sau să acceptăm că cimpanzeii sunt umani”. 

Majoritatea studiilor făcute de Dr. Goodall s-au concentrat pe mai multe generații ale unei comunități de 30 sau 40 de cimpanzei, specia cea mai apropiată genetic de oameni. Ea le-a dat nume, în loc de cifre, și i-a cunoscut pe fiecare dintre ei personal. A fost în mod special interesată de obiceiurile lor de curtare, împerechere, naștere și creștere a copiilor.

Dr. Goodall a fost primul om de știință care a explicat lumii că mamele cimpanzee pot da naștere doar o dată la patru ani și jumătate – șase ani și că doar unul sau doi pui erau aduși pe lume în fiecare an de către comunitatea din Gombe Stream.

Ea a descoperit că mamele aflate la prima naștere, de obicei, își ascundeau puii de masculii adulți, provocând manifestări frenetice din partea acestora — sărituri și strigăte care puteau dura cinci minute. O mamă experimentată, însă, așa cum a constatat, le permitea liber masculilor și altor femele să îi vadă puiul, satisfăcându-le curiozitatea printr-o prezentare mult mai calmă.

Studiile ei au transformat-o în cel mai faimos om de știință al secolului 20, iar dr. Goodall s-a folosit de platforma ei pentru a pava drumul pentru alte femei în acest domeniu de studiu dominat de bărbați. Astfel, femei precum Dian Fossey, Biruté Galdikas, Cheryl Knott și Penny Patterson au ajuns să domine cercetarea privind comportamentul primatelor.

Începând cu anii 70, Dr. Goodall a început să petreacă mai puțin timp observând cimpanzeii și mult mai mult timp încercând să îi protejeze pe ei și habitatul lor aflat în pericol de dispariție.

Ea și-a exprimat public opoziția față de capturarea cimpanzeilor sălbatici pentru a fi expuși în grădini zoologice sau folosiți în cercetări medicale. De asemenea, a călătorit în întreaga lume, atrăgând audiențe numeroase cu un mesaj de speranță și încredere că lumea va recunoaște importanța conservării resurselor naturale.

„Cel mai mare pericol pentru viitorul nostru este apatia. (...) Fiecare individ contează. Fiecare individ are un rol de jucat. Fiecare individ poate face diferența. (...) Am motive să am speranță: mintea noastră ingenioasă, reziliența naturii, spiritul uman de neînvins și, mai presus de toate, angajamentul tinerilor atunci când sunt împuterniciți să acționeze”, spunea Jane Goodall în discursurile ei. 

Autoare prolifică, a publicat 35 de cărţi cu observaţiile sale, inclusiv bestsellerul din 1999 „Reason For Hope: A Spiritual Journey” („Motiv de speranţă: o călătorie spirituală”), precum şi peste zece volume destinate copiilor. Multe dintre aceste volume au fost traduse în limba română. Proza ei limpede conținee descrieri vii, uneori pline de umor, ale numeroaselor pericole cu care s-a confruntat în pădurile tropicale ale Africii — malaria, leoparzii, crocodilii, cobrele care scuipă venin și scolopendrele uriașe și letale, ca să numim doar câteva.