Autoritățile din capitala indiană New Delhi au încercat tehnica de însămânțare a norilor pentru a combate poluarea severă care aproape a lăsat orașul în întuneric, dar operațiune a eșuat din cauza lipsei de umiditate din aer, scrie BBC.
Însămânțarea norilor presupune eliberarea de particule mici, de obicei iodură de argint, în nori, pentru a stimula formarea ploilor. Tehnica este utilizată în diverse regiuni ale lumii, însă experții pun la îndoială eficiența ei ca soluție pe termen lung pentru combaterea poluării atmosferice.
O echipă a Institutului Indian de Tehnologie (IIT) din Kanpur, împreună cu guvernul orașului Delhi, a realizat testul deasupra mai multor cartiere, în timp ce un strat gros de smog acoperea capitala. Însă încercarea, prima din ultimii 53 de ani, „nu a fost complet reușită” din cauza lipsei de umiditate din aer.
› Vezi galeria foto ‹
În ultimele două săptămâni, indicele de calitate a aerului din Delhi, care măsoară nivelul particulelor fine PM 2.5, suficient de mici pentru a pătrunde în plămâni, s-a situat între 300 și 400, adică de aproape 20 de ori peste limita considerată sigură.
Marți, autoritățile au folosit un avion Cessna pentru a elibera în atmosferă rachete luminoase care conțineau iodură de argint și clorură de sodiu. Într-un comunicat, IIT Kanpur a precizat că, deși nu a plouat, s-a constatat o reducere măsurabilă a particulelor din aer în urma experimentului, „ceea ce indică faptul că, chiar și în condiții de umiditate limitată, însămânțarea norilor poate contribui la îmbunătățirea calității aerului”.
Totuși, directorul institutului, Manindra Agarwal, a declarat pentru BBC că această metodă nu poate reprezenta o soluție de durată pentru problema cronică a poluării din Delhi. „Un criteriu de succes este dacă plouă, ceea ce, cu siguranță, nu s-a întâmplat”, a spus Agarwal. „Conținutul de umiditate din nori a fost foarte scăzut. Vom continua eforturile în viitorul apropiat.”
Experimentul urmează să fie repetat în săptămânile următoare, după ce nivelul de umiditate din nori va crește din nou, a declarat ministrul Mediului din Delhi, Manjinder Sirsa.
Primul test de însămânțare a norilor din Delhi a avut loc în 1957, urmat de o altă încercare în 1972, potrivit Institutului Indian de Meteorologie Tropicală. Dacă acele experimente vizau gestionarea secetei, actualul test este prima inițiativă internă care are ca scop reducerea poluării, a explicat Agarwal.
Orașul luase în considerare o operațiune similară și în 2023, însă planul nu s-a ai aplicat pentru că a aprobările judiciare au fost date târziu. La acea vreme, oamenii de știință au subliniat și că metoda este costisitoare și are o rată scăzută de succes.
Tehnica de însămânțare a norilor accelerează condensarea umidității din atmosferă pentru a genera ploaie. Particulele de sare acționează ca nuclee de formare a gheții, permițând cristalizarea vaporilor de apă. Umiditatea din nori se atașează apoi de aceste cristale și se condensează sub formă de ploaie.
Totuși, procesul nu funcționează întotdeauna și depinde de un nivel adecvat de umiditate și de condițiile atmosferice favorabile pentru formarea nucleelor de gheață.
„Nu există suficiente dovezi care să arate în ce măsură însămânțarea norilor poate reduce efectiv indicele de poluare”, a declarat expertul în schimbări climatice și sustenabilitate Abinash Mohanty pentru BBC în 2023. „De asemenea, nu știm exact care sunt efectele sale, pentru că, în esență, încerci să modifici procese naturale, iar acest lucru are limite evidente.”
La nivel global, rezultatele însămânțării norilor au fost mixte. China s-a lăudat cu succesul tehnicii înainte de Jocurile Olimpice, folosind rachete, tunuri și drone pentru a controla ploile. În schimb, în Emiratele Arabe Unite, eficiența metodei a fost pusă sub semnul întrebării după inundațiile severe care au lovit Dubaiul anul trecut.
Ştiri video recomandate
