Arheologii au descoperit în Turcia un fragment vechi de aproximativ 3.400 de ani din Tratatul de la Kadesh, considerat cel mai vechi tratat de pace cunoscut din lume. Bucata de tăbliță de lut cu scriere cuneiformă a fost găsită în vechea capitală hitită Hattusha și conține prevederi referitoare la refugiați, a anunțat Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, potrivit Live Science.
Tratatul de la Kadesh a fost încheiat în jurul anului 1269 î.Hr. între faraonul egiptean Ramses al II-lea și regele hitit Hattusili al III-lea. Alte fragmente ale documentului au mai fost descoperite de-a lungul timpului, însă noua bucată a ieșit la iveală în timpul săpăturilor arheologice din Hattusha, în zona central-nordică a Turciei.
„Am găsit în pământul Anatoliei urmele unei păci vechi de mii de ani”, a declarat ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy.
Potrivit autorităților turce, fragmentul conține o parte din prevederile tratatului referitoare la modul în care trebuiau tratați oamenii care fugeau dintr-un regat în celălalt.
„Ne amintește de responsabilitatea noastră de a proteja viața și demnitatea umană”, a spus Ersoy.
Tratatul care a pus capăt unui conflict dintre egipteni și hitiți
Fragmentul a fost găsit într-o clădire din Hattusha, vechea capitală a Imperiului Hitit. Hitiții au controlat o mare parte din Anatolia centrală aproximativ între anii 1650 și 1200 î.Hr., în Epoca Bronzului.
În situl arheologic au fost descoperite de-a lungul timpului numeroase documente diplomatice scrise în akkadiană, una dintre cele mai vechi limbi semitice atestate, inclusiv alte fragmente ale Tratatului de la Kadesh.
Acordul a fost încheiat între Ramses al II-lea și Hattusili al III-lea pentru a pune capăt unui conflict îndelungat între Egiptul antic și Imperiul Hitit.
Deși este cunoscut drept Tratatul de la Kadesh, documentul nu face referire directă la Bătălia de la Kadesh, care avusese loc cu mai mulți ani înainte. Din acest motiv, acordul mai este cunoscut și drept tratatul de pace egipteano-hitit, Tratatul Etern sau Tratatul de Argint.
Textul a fost păstrat în două mari centre ale lumii antice. La începutul secolului al XIX-lea, arheologii au descoperit versiunea egipteană, scrisă cu hieroglife pe pereții unui templu dedicat lui Ramses al II-lea din Teba, actualul Luxor.
Fragmente ale versiunii în akkadiană, scrise cu caractere cuneiforme, au fost identificate la Hattusha la începutul secolului XX.
Ce prevedea tratatul pentru refugiați
Tratatul a marcat o detensionare militară între cele două mari puteri și stabilea o relație de pace și cooperare între conducătorii lor.
„El este un frate pentru mine și este în pace cu mine, iar eu sunt un frate pentru el și voi fi în pace cu el pentru totdeauna”, se arată într-o traducere a documentului pusă la dispoziție de Ministerul turc al Culturii și Turismului.
Textul mai prevedea că „țara Egiptului și țara Hatti vor fi pentru totdeauna într-o stare de pace și fraternitate”.
Acordul conținea și prevederi privind ajutorul reciproc în cazul unei invazii, dar și reguli pentru oamenii care fugeau dintr-un regat în celălalt.
Potrivit tratatului, o persoană care fugea din Egipt în teritoriul hitit urma să fie trimisă înapoi în Egipt, iar cei care părăseau teritoriul hitit pentru Egipt urmau, la rândul lor, să fie returnați. La acea vreme, fuga era considerată o infracțiune.
Documentul prevedea însă în mod explicit că refugiații nu trebuiau mutilați sau pedepsiți prin distrugerea familiilor și a locuințelor lor.
„Limbile și ochii lor nu trebuie smulși; urechile și picioarele lor nu trebuie tăiate; casele lor, împreună cu soțiile și copiii lor, nu trebuie distruse”, se arată în textul tratatului.
O parte din aceste prevederi apare și pe fragmentul de tăbliță descoperit recent. Cercetătorii speră ca săpăturile care continuă la Hattusha să ducă la găsirea altor bucăți lipsă ale documentului.
O replică din cupru a Tratatului de la Kadesh este expusă în prezent în clădirea de conferințe a Organizației Națiunilor Unite din New York.
Potrivit ONU, documentul promite „prietenie eternă, pace durabilă, integritate teritorială, neagresiune, extrădare și ajutor reciproc”, principii pe care organizația le consideră apropiate de propriile sale idealuri.
