Investițiile giganților farmaceutici americani în comitatul Cork au adus noi locuri de muncă și prosperitate Irlandei, însă tarifele impuse de președintele american Donald Trump ar putea schimba radical situația. Ringaskiddy, supranumit „Viagra Village” datorită prezenței Pfizer, se află acum în centrul furtunii tarifare declanșate de Trump, scrie Politico.
Când Pfizer a început să producă Viagra în sud-vestul Irlandei, localnicii au inventat povești amuzante: despre o creștere a apetitului sexual, iepuri cu cinci picioare și șoferi care goneau cu mașina spre soții după ce mirosul de la fabrică ieșea prin geamurile deschise. „Aceste povești circulau prin pubul local”, a spus Pat Hennessy, rezident de lungă durată în Shanbally, aflat lângă satul de coastă Ringaskiddy.
Dincolo de legende, impactul Big Pharma asupra zonei este uriaș: venirea industriei în anii ’70 a transformat un sat pescăresc liniștit într-un centru industrial și a alimentat creșterea economică a comitatului Cork. Astăzi însă, industria – și regiunea care depinde de ea – se află în mijlocul furtunii tarifare declanșate de președintele Donald Trump.
În încercarea de a reduce deficitul comercial al SUA, Trump a declarat că vrea să readucă pe teritoriul american producția de medicamente împotriva obezității, tratamente oncologice și alte produse farmaceutice. El a amenințat că va impune tarife de până la 250% pe sector. „Irlanda ne-a luat companiile farmaceutice” prin politica sa fiscală, a acuzat Trump. Din cele 213 miliarde de dolari în medicamente importate de SUA, cea mai mare parte provine din Irlanda, lider global în producția de medicamente scumpe, de marcă.
Regimul fiscal liberal al Dublinului a atras de zeci de ani Big Pharma americană. Totuși, în ciuda unui acord încheiat în iulie între Uniunea Europeană și Casa Albă – care, teoretic, plafonează tarifele americane la 15% pentru medicamentele importate și scutește produsele generice – incertitudinea rămâne, iar Irlanda, una dintre cele mai deschise economii europene, este vulnerabilă. „E ca și cum ai o secure deasupra capului”, a spus David Collins, al cincilea proprietar al unui magazin de familie din Carrigaline, un orășel aflat la 20 de minute de mers cu bicicleta de Ringaskiddy. „Este o amenințare constantă.”
Zona găzduiește șapte dintre cele mai mari zece companii farmaceutice din lume. Peste 11.000 de persoane lucrează în industrie în comitatul Cork, cu zeci de mii de joburi conexe. Numai în Ringaskiddy se află fabrici Pfizer, Johnson & Johnson, Sterling Pharma Solutions (care produce pentru Novartis), dar și companii mai mici precum Recordati, BioMarin și Hovione. Aici se fabrică atât ingredientul activ din Viagra, cât și componente esențiale pentru tratamente cardiologice, imunologice și oncologice.
Când Pfizer a sosit în 1969, angajații săi și-au petrecut pauzele de prânz construind un teren ca de golf pentru comunitatea locală, își amintește pensionarul Michael Goably. Astăzi, un teren de golf cu nouă găuri, construit pe teren deținut de Pfizer, completează zona. Este doar un exemplu al beneficiilor aduse de industrie: localnicii spun că avantajele depășesc dezavantajele, precum traficul aglomerat sau poluarea. „N-aș putea spune nimic rău”, a spus Ray Keohane, un alt jucător.
Carrigaline, cândva un sat agricol, are acum 20.000 de locuitori, un hotel, mai multe supermarketuri și o stradă comercială animată. „Când eram copil, în Carrigaline exista o singură industrie – Ceramica Carrigaline – și fiecare familie avea cel puțin un membru angajat acolo”, spune Collins. „Peste 50 de ani, industria a fost înlocuită de cea farmaceutică.”
Epoca „Tigrului celtic”
Sosirea multinaționalelor a atenuat impactul închiderii fabricilor Ford și Dunlop în anii ’80. „Irlanda nu mergea bine ca țară, dar Cork era o pată neagră în mod special atunci”, a spus John O’Brien, lector la University College Cork. „Combinația dintre farma și IT a ridicat orașul”, a adăugat el, amintind de sediul european Apple aflat în Cork.
La nivel național, succesul industriei farmaceutice a alimentat creșterea din epoca „Tigrului celtic”, din anii ’90 până la finalul anilor 2000. Contribuția sectorului a fost triplă, explică Louis Brennan, profesor emerit la Trinity College Dublin: a creat locuri de muncă bine plătite, a dezvoltat un ecosistem de furnizori și subcontractori și a generat venituri pentru stat. Cork a devenit, totodată, un centru de educație superioară pentru specializări legate de farmaceutică.
De la revenirea lui Trump la Casa Albă, acest motor economic se află sub atac, ceea ce arată cât de mult depinde Irlanda de menținerea atractivității pentru companiile americane. „Vrem ca medicamentele să fie produse în țara noastră”, a spus Trump pentru CNBC în august. În aprilie, a deschis o anchetă de tip „Secțiunea 232” privind importurile farmaceutice, cu scopul de a evalua impactul asupra securității naționale și de a impune tarife.
Analiștii estimează că e puțin probabil ca Trump să aplice tarifele maxime de 200-250%. Totuși, chiar dacă primul pas ar fi o taxă de maximum 15%, conform acordului cu UE, aceasta ar putea fi urmată de o creștere drastică la 50% după un an sau doi.
Mesajul nu a fost trecut cu vederea de Big Pharma: companii precum Eli Lilly și Johnson & Johnson au anunțat investiții noi în SUA. Dar experții avertizează că politica tarifară a lui Trump riscă să crească prețurile medicamentelor și să genereze penurii, mai degrabă decât să readucă producția la scară largă în America.
Pentru produse fabricate exclusiv în Irlanda, relocarea ar dura câțiva ani, spune Dan O’Brien, economist-șef la Institute of International and European Affairs. Însă pentru cele produse și în alte părți, mutarea ar fi mai rapidă.
O afacere riscantă
Deocamdată, scenariile sunt ipotetice, dar imprevizibilitatea își face deja simțită prezența. Exporturile farmaceutice irlandeze către SUA au crescut cu aproape 50% în primele cinci luni ale anului, pe fondul grabei companiilor de a expedia produsele. Camera de Comerț din Cork notează că „îngrijorările geopolitice” se află acum în topul amenințărilor percepute de afaceri.
Companiile păstrează discreția: Pfizer și Johnson & Johnson au refuzat să comenteze, iar Sterling Pharma Solutions, BioMarin, Recordati și Hovione nu au răspuns solicitărilor. Novartis a avertizat însă că „introducerea de tarife riscă să creeze bariere suplimentare care ar putea întârzia accesul la tratamente vitale”.
Asociația Irlandeză a Producătorilor de Medicamente a atras atenția că tarifele ar reprezenta „un cost substanțial nou și o frână pentru investiții, locuri de muncă și inovație”. Un muncitor din industrie a spus, sub protecția anonimatului, că producția a încetinit în ultimele luni, compania așteptând stabilitatea planificării.
La fel, Dan Boyle, consilier local din partea Partidului Verzilor și fost primar al orașului Cork, a declarat că unele firme i-au transmis: „Speram să anunțăm investiții pentru 2030, dar așteptăm să vedem ce se va întâmpla.”
Sub presiune politică
Politicienii locali, naționali și europeni sunt conștienți de miza uriașă. Deputatul Séamus McGrath a cerut un „proces continuu de renegociere și dialog” cu Washingtonul. „Trebuie să ne reînnoim oferta și atractivitatea ca destinație pentru investiții străine directe. Nu poți sta pe loc”, a spus acesta din lobby-ul singurului hotel din Carrigaline.
Fratele său, Michael McGrath, este comisar european pentru Justiție, ceea ce întărește legăturile familiei cu Bruxellesul. În capitala europeană, europarlamentarii din regiune fac presiuni pentru reducerea birocrației și pentru noi acorduri comerciale care să deschidă piețe.
Pentru localnicii de pe coasta irlandeză, aceste jocuri de putere se traduc direct în viitorul lor personal. „Se spune că marile companii ar putea pleca”, spune Amy Lyons, barmaniță la singurul pub din Ringaskiddy. „Eu fac un curs de biofarmacie la facultate. Imaginează-ți: să îmi iau diploma, iar ei să plece.”
Ştiri video recomandate
