La doi ani după ce ciclonul Daniel a transformat câmpia agricolă a Greciei într-un lac, zeci de sate au rămas pe jumătate abandonate. Unul dintre ele este Metamorfosi. Familiile care au fugit spun că se numără printre primii „refugiați climatici” din Europa: alungați de fenomene meteo extreme, scoși de pe piața chiriilor și blocați într-un hățiș birocratic, în timp ce statul încă studiază dacă și unde să reconstruiască întreaga comunitate, scrie Politico.
Într-un apartament înghesuit cu două camere, Konstantinos Papaioannou locuiește împreună cu soția, cei doi copii și mama sa. Fostul său cămin din satul Metamorfosi a rămas doar o ruină: pereți acoperiți de mucegai, iar linia inundației se mai vede încă, asemenea unui inel murdar, deasupra ușii.
„Doar pereții și ferestrele au mai rămas din casa noastră”, spune Papaioannou. „Este imposibil să o reconstruim de la zero.” Chiria apartamentului în care stau este subvenționată de stat, dar banii vin cu întârziere, iar actele sunt numeroase. Subvenția urmează să expire, iar familia speră într-o prelungire. Guvernul promisese relocarea satului pe un teren mai sigur; doi ani mai târziu, studiile pentru relocare nu sunt finalizate.
Pentru mama lui, Zoe Papaioannou, în vârstă de 70 de ani, plecarea a fost o ruptură dureroasă. „Familiile cu copii mici nu se mai întorc în sate. Dacă soțul meu ar mai fi trăit, ne-am fi întors. Eu m-am născut acolo și acolo aș vrea să mor. Dar voi merge oriunde merg copiii mei.” Regiunea a fost dintotdeauna expusă inundațiilor. Ea își amintește că, la 2 ani, a fost urcată într-o barcă în timpul unei viituri, dar noaptea de 5 septembrie 2023 a fost fără precedent: apa a ajuns până la acoperiș. A apucat să ia cu ea doar o icoană a Fecioarei Maria, un tensiometru și carnetul medical, înainte ca rudele să o evacueze. Regretă că nu a salvat și fotografiile de familie.
În Metamorfosi, Konstantinos Tsioukas, 60 de ani, povestește că el și soția au reușit să salveze doar cununiile de la nuntă. „Nu vrem să ne mai întoarcem aici. Vom trăi mereu cu frica de o nouă inundație. De ce să trecem din nou prin acea dramă? De ce să-mi expun copiii la asta?” Estimează că aproximativ 40 de familii s-au întors în sat, deși nicio autoritate nu a verificat siguranța locuințelor. Mulți au revenit fiindcă nu au mai putut plăti chirii. El face naveta două ore până la sat pentru a-și îngriji pământul, dar nici el, nici copiii nu mai vor să se ocupe de agricultură. „Nu merită efortul. Să-mi condamn copiii la foame? Nu.”
La cafeneaua satului, singura clădire destul de puțin avariată ca să fie redeschisă, Fani Ntantou, 55 de ani, spune că afacerile merg prost. „Dacă aș avea 30 de ani, am pleca. Ne-am duce în Germania să spălăm vase”, spune ea. „Era un sat plin de viață, cu trei-patru cafenele. Acum, doar înmormântările mai adună lumea.”
O regiune sub ape
Ciclonul Daniel a adus, în câteva ore, precipitații cât pentru un an întreg în centrul Greciei. Potrivit serviciului european Copernicus, circa 750 de kilometri pătrați, o suprafață cât orașul New York, din câmpia Thessaliei au fost acoperiți de ape, cea mai mare parte teren agricol. Această câmpie asigură 25% din producția agricolă a Greciei, inclusiv grâu, orz, năut, linte și fistic.
„Nu a existat absolut niciun plan”, recunoaște Dimitris Kouretas, guvernatorul regiunii Thessalia, arătând trei hărți din biroul său din Larissa. Ele indică proiectele de prevenire a inundațiilor promise de guvern, modificări ale albiilor râurilor și baraje în munți, dar niciunul nu a fost finalizat. „Sistemul actual poate gestiona doar 40% din volumul de apă adus de ciclonul Daniel”, avertizează Kouretas.
Iar schimbările climatice aduc o dublă amenințare: inundații și secetă. Verile mai uscate, combinate cu exploatarea excesivă a apelor subterane, au dus la probleme majore pentru fermieri, care se ceartă între ei pentru distribuirea apei. „Iarna muncim la diguri să nu ne inunde, vara nu avem apă pentru irigații. Curând nu vom mai avea nici de băut. Va deveni un deșert”, spune Konstantinos Tasiopoulos, un agricultor de 77 de ani care a părăsit câmpia inundabilă și s-a mutat la Karditsa după ciclon.
Viitura din 2023 a ucis circa 100.000 de animale, iar situația a fost agravată de sacrificarea a zeci de mii de oi și capre în urma izbucnirii unor boli contagioase. „Aici era plin de viață, cu mii de porci”, își amintește George Didagelos, crescător de porci din satul Koskina și președintele asociației crescătorilor de animale, care a pierdut 6.600 de porci în urma ciclonului. „Încă am coșmaruri cu acea noapte.” A fost atât de greu să găsească ajutor pentru îndepărtarea cadavrelor, încât rămășițele porcilor înecați se mai văd și acum în ferma lui abandonată.
Reconstrucție sau relocare?
Chiar dacă locuitorii rămân împrăștiați prin regiune, unii dezbat dacă este mai bine să reconstruiască sau să se mute definitiv. Înainte de viitură, satul Vlochos avea circa 400 de locuitori. Astăzi, mai puțin de o treime s-au întors.
Un referendum local privind relocarea a divizat comunitatea, iar unii săteni nu-și mai vorbesc între ei. Deși 65% dintre locuitori au votat pentru mutare, autoritățile au spus că procentul nu este suficient. „Ni se spune că, dacă vrem relocare, trebuie să fim cu toții de acord. Dar asta e imposibil”, afirmă Vassilis Kalogiannis, primarul satului. „E ca într-o familie, rar se ajunge la unanimitate. Decizia trebuie să o ia statul”, adaugă Ioannis Koukas, 52 de ani, fost primar.
Vasilis Galanis, un meșteșugar de 54 de ani, locuiește acum în Karditsa împreună cu soția și cei trei copii. El spune că, dacă relocarea nu va fi aprobată, ia în calcul să părăsească țara. „Nu voi cheltui o avere aici ca s-o pierd din nou. Oricum, copiii mei nu vor rămâne.”
Ştiri video recomandate
