O mică dar foarte valoroasă monedă de aur care datează din urmă cu mai bine de 2,200 de ani a fost descoperită în timpul unor excavații la parcul național City of David, în Ierusalim, conform Autorității israeliene pentru Antichități, scrie The Jerusalem Post.
Moneda, o un sfert de drahmă din aur pur (99,3%) a fost bătută între anii 246 și 241 î.e.n pentru Berenice a II-a una dintre reginele ptolemaice (de origine greacă - n. red.) ale Egiptului, soția faraonului Ptolemeu al III-lea.
Există doar 20 de astfel de monede în toată lumea, iar aceasta este prima care a fost descoperită într-un context arheologic. Ea va fi expusă public pentru prima oară la începutul lui septembrie, la o conferință anuală.
Pe aversul monedei este imaginea Berenicei purtând o diademă, un văl dar și un lanț. Pe revers se află „cornucopia” un simbol antic al prosperității și fertilității, alături de două stele încercuite de inscripția în greacă „regina Berenice”.
Descoperirea a fost făcută de Rivka Langler, care cernea pământul pentru excavare în apropiere de parcarea Givati.
„Am văzut ceva strălucitor și am realizat că este o monedă de aur. La început, nu mi-a venit să cred. Fac excavații de doi ani și am tot așteptat momentul meu. Iată că a venit”, a spus el.
Experții spun că moneda este remarcabilă nu doar datorită rarității ei, ci și pentru inscripția de pe ea. Robert Kool, șef la departamentul de numismatică IAA și Haim Gitler, curator pentru arheologia la Muzeul din Israel, a explicat că inscripția „bazileea” de pe monedă este neobișnuită.
„Este unul dintre cele mai vechi exemple în care o regină ptolemaică este înfățișată cu un astfel de titlu în timpul vieții ei, fapt ce sugerează un status și o putere politică excepțională”, spun cei doi.
Cine a fost regina Berenice a II-a
Berenice, cunoscută după sobrichetul „binefăcătoarea”, s-a născut în jurul anului 267 î.e.n și a devenit una dintre cele mai cunoscute regine din lumea greacă.
Inițial ea a condus provincia Cirenaica (estul Libiei astăzi – n. red.) după moartea tatălui ei, Magas, securizându-și poziția prin căsătoria cu Demetrius cel Frumos, deși domnia sa a fost de scurtă durată.
După un conflict turbulent cu mama ei, Berenice s-a căsătorit, apoi, cu vărul ei, Ptolemeu al III-lea, aducând Cirenaica din nou sub control ptolemaic.
Ca regină a Egiptului, Berenice a jucat un rol activ în viața politică de la curte. A fost onorată cu un cult regal alături de soțul ei și a fost venerată ca zeiță. Cea mai rezistentă moștenire culturală a domniei ei a fost dedicarea unei șuvițe de păr a ei ca ofrandă religioasă, un act care a inspirat denumirea unei constelații după ea.
Domnia lui Berenice s-a încheiat violent în 221 î.e.n, când a fost asasinată la ordinele regentului Sosibius, la puțin timp după ce fiul ei, Ptolemeu al IV-lea Philopator, a preluat tronul.
Ştiri video recomandate
