Un bărbat a sughițat timp de cinci zile din cauza unui virus cu care mulți dintre noi ne-am confruntat

Un bărbat din Istanbul s-a prezentat la spital cu un simptom aparent banal: sughiț persistent de trei zile. Cazul său s-a dovedit a fi însă mult mai complex decât părea inițial, scrie livescience.com.

Sughițul, un posibil semnal de alarmă

Pacientul a fost examinat inițial în secția de neurologie, unde medicii i-au făcut un RMN cerebral. Rezultatele nu au indicat nicio anomalie, iar sughițul a continuat chiar și în timpul examinării. Fiindcă nu prezentase alte simptome evidente, bărbatul a fost transferat la medicină internă pentru investigații suplimentare.

Analizele de sânge au arătat valori normale, fără urme de gripă sau virus respirator sincițial (RSV). Temperatura, saturația de oxigen și ritmurile cardiace și respiratorii erau în limite normale. Totuși, în timpul consultației, medicii au auzit „raluri umede evidente” la nivelul plămânilor. O tomografie computerizată a toracelui a confirmat prezența unor noduli în ambii plămâni, un semn frecvent de pneumonie virală.

A doua zi, un test prelevat din gât a confirmat suspiciunea medicilor: pacientul era infectat cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19.

Diagnostic: pneumonie și COVID-19

Bărbatul a fost internat cu diagnosticul de pneumonie moderată cauzată de COVID-19, iar medicii au considerat că sughițul persistent era declanșat de infecție. Studiile medicale anterioare au arătat că pneumonia și, mai recent, COVID-19, pot cauza sughițuri prelungite, uneori mai intense și mai greu de tratat decât cele obișnuite.

Sughițul este cauzat de contracții involuntare ale diafragmei – mușchiul care separă toracele de abdomen. Deși în cele mai multe cazuri sughițul apare din cauze digestive (cum ar fi alimentația excesivă), în cazuri rare poate fi provocat de boli ale sistemului respirator sau nervos.

Tratamentul: antivirale și... un medicament antipsihotic

Pacientul a primit favipiravir, un antiviral utilizat inițial pentru gripă, dar testat și în tratamentul COVID-19. A fost tratat și cu medicamente antiinflamatoare și antibiotice, dar nu a primit antivirale moderne. După două zile de tratament, sughițul a persistat.

Abia după administrarea medicamentului clorpromazină, un antipsihotic cunoscut pentru relaxarea spasmelor musculare responsabile de sughiț, simptomele au început să se amelioreze. După 12 ore, sughițul s-a oprit complet. Tratamentul a continuat încă două zile, iar pacientul a fost testat negativ pentru COVID-19 după 10 zile. La controlul efectuat două luni mai târziu, bărbatul a confirmat că sughițul nu a revenit.

Cazul este remarcabil pentru că sughițurile cauzate de afecțiuni respiratorii, precum COVID-19 sau pneumonia, sunt extrem de rare și adesea trecute cu vederea. Medicii turci spun că inflamația provocată de virus poate irita nervul frenic, responsabil cu controlul diafragmei, provocând astfel sughițuri persistente.