Mii de oameni, costumați în druizi, au așteptat răsăritul Soarelui la Stonehenge pentru a sărbători solstițiul de iarnă

Mii de oameni s-au adunat duminică dimineață la Stonehenge, în Wiltshire, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui la solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi a anului. Îmbrăcați în costume celtice și purtând coafuri elaborate, inspirate din natură, druizi și practicanți ai păgânismului au dansat în jurul cercului de pietre neolitic din Wiltshire, despre care se crede că a fost construit de strămoși îndepărtați pentru a se alinia mișcărilor Soarelui, relatează BBC. 

Aproximativ 8.500 de persoane au venit la Stonehenge în această dimineață, imediat ce porțile s-au deschis la ora 05:15. „Ieșim din întuneric și intrăm din nou în lumină”, a spus o vizitatoare, care a înfruntat frigul la cercul de pietre.

‹ ›

Înainte de ora 08:00 dimineața, cerul începea deja să se lumineze. Soarele și-a făcut apariția în cele din urmă la ora 08:09, moment întâmpinat de mulțimi entuziaste și dansatori făcând ceea ce știu cel mai bine, așa cum fac de ani și ani.

„Acesta este momentul din an pe care oamenii din preistorie îl venerau cu adevărat și care era extrem de important pentru ei”, a spus Win Scutt, reprezentant al English Heritage, organizația care administrează Stonehenge.

Stonehenge rămâne un mister

Nimeni nu știe cu adevărat de ce a fost construit Stonehenge, însă oamenii se adună în jurul cercului de pietre de mii de ani.

English Heritage, organizația caritabilă care administrează situl, spune că Stonehenge nu are „niciun scop practic evident” – locul nu a fost locuit și nici nu putea fi apărat.

Oamenii de știință cred că pietrele au fost aduse acolo în jurul anului 2.500 î.Hr. Ele sunt amplasate în mod deliberat pentru a se alinia mișcărilor Soarelui în timpul celor două solstiții, de vară și de iarnă, marcând astfel schimbarea anotimpurilor. Din cauza acestei legături cu Soarele și a mormintelor descoperite în zonă, se consideră că situl a avut un rol spiritual.

Pe baza structurii Stonehenge, English Heritage afirmă că solstițiul de iarnă, mai degrabă decât cel de vară, ar fi putut reprezenta principalul punct de interes pentru cei care l-au construit.

De ce nu e bine să fii singur în cea mai lungă noapte din an

În 2025, solstiţiul de iarnă are loc în România, duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, potrivit astro-urseanu.ro. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător. 

Cuvântul solstiţiu provine din latinescul „sol” - soare şi „sistere”  - a sta pe loc. Deci, în traducere liberă, înseamnă „soarele stă pe loc”. Asta, pentru că timp de câteva zile înainte şi după solstiţiu, traiectoria Soarelui pe cer pare să îngheţe. Schimbarea înălţimii sale la amiază este atât de mică, încât traiectoria Soarelui pare să rămână aceeaşi sau să stea nemişcată.

În general, în tradiţia populară, solstiţiul este perceput ca o luptă între bine şi rău, între lumină şi întuneric. Nu este bine să fii singur în cea mai lungă noapte din an, ci să cauţi compania celor dragi. Se spune că dacă solstiţiul te găseşte singur în casă, atunci vei fi singur până la următorul solstiţiu.  

Nu e bine nici să ieși singur pe stradă, mai ales noaptea, pentru că riști să te întâlnești cu spiritele rele.  

În unele zone ale țării există obiceiul de a urca un deal și de a aprinde buturugi.  

Tot în tradiția populară se crede că, în nopţile în care se produce solstiţiul, ar înflori feriga. Conform tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste.