O femeie chiliană căreia i s-au furat fiicele gemene în 1979 s-a revăzut cu ele pentru prima dată după patru decenii și jumătate.
Reuniunea emoționantă dintre María Verónica Soto, 64 de ani, și fiicele ei Maria Beatrice și Adelia Rose Mereu Chessa a avut loc în orașul Concepción, din provincia Biobío, după ce gemenele, acum în vârstă de 46 de ani, au venit din Italia, acolo unde au crescut, relatează CNN.
Soto și-a văzut ultima dată fiicele atunci când acestea aveau opt luni. Gemenele au știut mereu că au fost adoptate din Chile, dar nu-și mai aminteau nimic despre mama lor.
În 1979, când Chile era sub dictatura generalului Augusto Pinochet, Soto, în vârstă de 19 ani, a născut cele două fete gemene în orașul Hualpén din provincia Biobío. După o vizită de rutină la doctor, când fiicele aveau opt luni, Soto a spus că a fost informată că fetele trebuie să rămână la clinică pentru evaluare. Dar în scurt timp, clinica guvernamentală i-a luat bebelușii, acuzând-o că nu le oferă o alimentație corespunzătoare.
Când a mers la poliție, i s-a spus să meargă la tribunal, unde a aflat că bebelușii fuseseră dați spre adopție unui cuplu italian. Soto avea să afle mai târziu că certificatele de naștere ale fiicelor sale fuseseră modificate pentru a arăta că niciun părinte nu venise să înregistreze copiii.
„Copiii tăcerii”
Potrivit oficialilor chilieni, în timpul dictaturii Pinochet din 1973 până în 1990, mii de bebeluși au fost furați de la mamele lor biologice și vânduți pentru adopție, în principal unor cupluri din Statele Unite și Europa. În Chile aceștia sunt cunoscuți drept „Copiii Tăcerii”.
Unii bebeluși au fost furați de la femei vulnerabile și sărace și vânduți ilegal agențiilor de adopție, așa cum pare a fi cazul fiicelor lui Soto. Alți nou-născuți au fost dați de bunici care au conspirat cu medici, preoți și călugărițe pentru a ascunde sarcini considerate rușinoase. În multe cazuri, termenele legale au expirat, iar în altele, cei implicați în furtul bebelușilor au murit. În timpul dictaturii represive, când mii de opozanți au fost uciși sau dați dispăruți, lupta pentru drepturi putea însemna închisoare sau moarte.
„Acum femeile sunt ascultate. Atunci, femeile nu contau. Nimeni nu asculta mamele. Noi, femeile, nu puteam să ne exprimăm în acei ani așa cum putem acum”, a spus Soto.
În iunie, pentru prima dată în istoria țării, un judecător chilian a anunțat că îi anchetează pe cinci indivizi pentru presupusul furt de bebeluși în vederea adopției. Alejandro Aguilar Brevis, judecător la Curtea de Apel din Santiago, care a condus investigația, „a stabilit că în anii ’80 exista o rețea formată din oficiali din domeniul sănătății, preoți catolici, avocați, asistenți sociali și chiar un judecător care identificau bebeluși, în special din familii sărace, și îi vindeau pentru adopție unor cupluri străine pentru sume de până la 50.000 de dolari”, potrivit unui comunicat al justiției chiliene.
Judecătorul a acuzat și a emis mandate de arestare pentru cei cinci, care ar trebui să rămână în arest preventiv pentru „asociere criminală, răpirea copiilor și abuz de putere”, conform comunicatului. Investigația, care se concentrează pe orașul San Fernando din centrul Chile, nu este legată de cazul lui Soto.
„În sfârșit ne-am găsit mama”
Drumul lung și dureros spre reunire a început în 2020, când Soto a contactat „Nos Buscamos” („Noi căutăm”), un ONG chilian dedicat reunirii copiilor adoptați ilegal cu părinții lor biologici. Constanza del Río, fondatoarea și directoarea executivă, ea însăși adoptată ilegal în copilărie, a recomandat efectuarea unui test ADN, pe care Soto l-a făcut rapid.
Ea și-a trimis mostra de ADN către un registru din SUA, gestionat de My Heritage, o platformă online de genealogie care colaborează cu ONG-uri precum Nos Buscamos pentru a ajuta persoanele să-și găsească rudele pierdute.
„Și timp de cinci ani ea ne întreba mereu: ‘Ce se va întâmpla acum?’” a spus del Río. „I-am spus: ‘Trebuie să așteptăm cealaltă parte a podului’”, adică fie fetele, fie copiii lor să facă același test ADN.
Și la începutul acestui an s-a întâmplat. În martie, fiul uneia dintre fiice, nepotul Mariei Soto, a efectuat testul ADN și și-a găsit bunica. „În 20 de minute deja vorbeau pe Facebook”. a relatat del Río.
Del Río spune că, după discuțiile cu autoritățile chiliene, ar putea exista până la 25.000 de cazuri similare în întreaga țară sud-americană. În ultimii 11 ani, organizația ei a adunat o bază de date cu 600 de părinți biologici și copii care își caută familiile.
Soto spune că nu și-a pierdut niciodată speranța că într-o zi se va reuni cu fiicele sale, doar că nu știa că va dura 45 de ani. „Mama v-a căutat mereu”, le-a spus ea fiicelor sale în timp ce le îmbrățișa plângând.
Pe 10 septembrie, gemenele au venit cu avionul din Italia în Chile, aterizând în Concepción. Aeroportul, de obicei liniștit, a devenit un loc de sărbătoare. Pe lângă Soto și familia ei extinsă, jurnaliști și oficiali locali s-au adunat în așteptarea sosirii gemenelor.
Gemenele au alergat în brațele mamei lor biologice pentru o îmbrățișare lungă și sinceră, în timp ce Soto repeta: „Mama v-a căutat mereu”. Soto nu vorbește italiană, iar gemenele nu vorbesc încă spaniolă, dar emoția momentului nu avea nevoie de traducere.
„Atâtea emoții și foarte, foarte fericite pentru că în sfârșit ne-am găsit mama… vrem să fim cu ea, cu familia, frații, unchii, verii, cu toată lumea!”, a spus Maria Beatrice Mereu Chessa, vorbind și pentru sora ei.
„Dumnezeu m-a ascultat”, a spus Soto după reuniunea plină de bucurie. „Pentru mine, asta a fost ca și cum aș fi născut din nou fetele, dar în varianta adultă”.
Soto și gemenele spun că ambele familii au fost înșelate - familia lor din Chile și părinții adoptivi din Italia, care nu știau că fetele fuseseră luate fără consimțământul mamei biologice.
Deși a petrecut aproape jumătate de secol despărțită de fiicele gemene, Soto consideră că este binecuvântată. Există multe mame care încă nu și-au găsit copiii pierduți și altele care au murit așteptând o reîntâlnire ca a ei, care nu s-a concretizat niciodată.
„Am luptat până le-am găsit pe fete. De aceea spun mamelor să nu înceteze să lupte. Să bată la uși pentru că acum există mai multe posibilități grație tehnologiei”, a spus Soto.
Ştiri video recomandate
