Roboți umanoizi dansatori au fost în centrul atenției luni, în cadrul galei anuale de Anul Nou organizate de China Media Group, cea mai urmărită transmisiune oficială de televiziune din China. Au executat fandări și salturi înapoi (aterizând pe genunchi), s-au rotit și au sărit. Niciunul nu a căzut. Demonstrația a fost spectaculoasă, dar a stârnit și întrebări: dacă roboții pot acum să danseze și să execute mișcări de arte marțiale, ce altceva mai sunt capabili să facă?
Opiniile experților sunt împărțite. Unii spun că roboții au încă limitări și că spectacolul trebuie privit și prin prisma propagandei de stat, scrie The Guardian.
Dezvoltați de mai multe companii chineze de robotică, roboții au realizat o serie de momente complexe, inclusiv mișcări de kung fu, scenete comice și coregrafii sincronizate alături de dansatori umani.
Imaginile distribuite rapid online au fost comparate cu transmisia de Anul Nou lunar de anul trecut, care a inclus, la rândul ei, roboți dansatori, însă cu mișcări mult mai simple.
Kyle Chan, expert în dezvoltarea tehnologică a Chinei la Brookings Institution, un think tank din Washington DC, a declarat că Beijingul folosește aceste demonstrații publice pentru a „uimi publicul intern și internațional cu priceperea tehnologică a Chinei”.
„Spre deosebire de modelele de inteligență artificială sau de echipamentele industriale, roboții umanoizi sunt exemple foarte vizibile ale leadershipului tehnologic al Chinei, pe care publicul larg le poate vedea pe telefoane sau la televizor”, a spus el.
Referindu-se la competiția tot mai intensă dintre China și SUA în domeniul tehnologiei, Chan a adăugat: „Deși China și SUA sunt umăr la umăr în domeniul inteligenței artificiale, roboții umanoizi reprezintă un sector în care China poate susține că este înaintea SUA, în special în ceea ce privește extinderea producției la scară largă”.
Georg Stieler, directorul departamentului de robotică și automatizare al firmei globale de consultanță tehnologică Stieler Technology and Marketing, a subliniat și el simbolismul transmisiei în prime time din China.
„Ceea ce diferențiază gala de evenimente similare din alte țări este caracterul direct al legăturii dintre politica industrială și spectacolul din prime time”, a afirmat Stieler într-un comunicat.
Comparând prestațiile din acest an cu cele de anul trecut – când publicul a văzut „în esență un singur tip de coregrafie”, cu mișcări limitate precum mersul, răsucirile și loviturile – Stieler a spus că un semnal important al progresului Chinei în domeniul roboticii este „capacitatea de a coordona un număr mare de umanoizi aproape identici în mișcări sincronizate, cu pași stabili și comportament constant al articulațiilor”.
Totuși, el a avertizat: „Performanța scenică nu echivalează, încă, cu robustețea industrială”. Potrivit acestuia, mișcările au fost rezultatul antrenării pentru aceeași rutină „de sute sau mii de ori – nu le poți spune pur și simplu să schimbe direcția sau să facă ceva complet diferit”.
„Aceste mișcări de dans implică foarte puțină percepție a mediului și sunt, în esență, rezultatul învățării prin imitație, plus un sistem de control al echilibrului. Asta are puțină legătură cu fiabilitatea în medii nestructurate, o condiție necesară pentru utilizarea la nivel industrial. De asemenea, progresul în ceea ce privește dexteritatea nu este la fel de rapid ca cel în mobilitate”, a adăugat el.
Lansarea noii generații de roboți ai Chinei reflectă ambițiile tehnologice mai ample ale țării. Până la sfârșitul anului 2024, China înregistrase 451.700 de companii de robotică inteligentă, cu un capital total de 6,44 trilioane de yuani (aproximativ 932,16 miliarde de dolari), potrivit datelor oficiale.
Proiecte guvernamentale majore, precum Made in China 2025 și cel de-al 14-lea Plan Cincinal, au plasat robotica și inteligența artificială printre prioritățile Beijingului.
Morgan Stanley estimează că vânzările de roboți umanoizi din China se vor dubla la peste 28.000 de unități în 2026. La rândul său, Elon Musk a declarat că se așteaptă ca cei mai mari competitori ai săi să fie companiile chineze, în contextul în care Tesla își orientează strategia către inteligența artificială întrupată și către robotul umanoid Optimus.
„Oamenii din afara Chinei subestimează China, dar China joacă într-o altă ligă”, a spus Musk luna trecută.
Marina Zhang, profesoară de tehnologie la University of Technology Sydney, consideră că un astfel de spectacol vizibil sugerează intrarea într-o nouă etapă a planului chinez de dezvoltare industrială, „în care robotica devine un pilon central al tranziției de la asamblarea cu costuri reduse la producția inteligentă de înaltă valoare”.
Ştiri video recomandate
