Miliardarul german Klaus-Michael Kühne a oferit orașului său 340 de milioane de dolari pentru un nou teatru. Administraţia locală a aprobat proiectul, dar multe persoane se opun şi au protestat: „Este o mușamalizare a profiturilor naziștilor”.
Contestatarii proiectului susţin că o nouă operă care costă peste 500 de milioane de euro nu este exact lucrul de care are nevoie oraşul. Cu unul dintre cele mai mari PIB-uri pe cap de locuitor din Europa, Hamburg se mândrește deja cu Elbphilharmonie, o capodoperă a arhitecturii contemporane proiectată pe apă de Herzog & De Meuron, relatează Corriere della Sera.
Cu toate acestea, parlamentul landului a aprobat planurile pentru o a doua operă pe malurile Elbei, în Hafencity, un cartier rezidențial construit pe o fostă zonă portuară. Noua clădire este în mare măsură un cadou, pentru că miliardarul Klaus-Michael Kühne, cel mai bogat german, s-a oferit să finanțeze două treimi din construcție din banii săi (340 de milioane), argumentând oficial faptul că orașul este „cam latent” din punct de vedere cultural, dar opozanţii proiectului susţin că foarte probabil miliardarul vrea să i se dedice un monument, care evident îi va purta numele.
Însă o parte a populației nu este de acord cu acest proiect. Chiar în ziua votului din cadrul Parlamentului din Hamburg, primarului i-a fost prezentată o petiție semnată de 10.000 de cetățeni care solicita oprirea construirii noii opere. În plus, un grup de arhitecți, istorici și urbaniști din Hamburg a solicitat mai mult timp pentru a iniția o discuție colectivă despre oportunitatea realizării unui proiect de care orașul nu are nevoie cu adevărat.
Controversa majoră este legată, însă, de trecutul miliardarului german. În primăvara aceasta o investigație Vanity Fair, relatată în Corriere della Sera, a dezvăluit că familia Kühne își datorează averea nazismului și jefuirii evreilor deportați și uciși în lagărele de concentrare. Activist timpuriu în Partidul Nazist, Alfred Kühne, tatăl lui Klaus-Michael, a obținut monopolul pentru compania sa de transport, Kühne und Nagel, pentru a transporta mobilă, tablouri și alte bunuri expropriate de al Treilea Reich de la evreii din Europa ocupată de Wehrmacht în Germania, unde au fost scoase la licitație.
Desigur, familia Kühne nu este singura dinastie sau companie germană care s-a îmbogățit în acea perioadă. Familia Quandt de la BMW și familia Faber-Castell de la fabrica Faber-Castell, de exemplu, angajau gratuit muncitori deținuți în lagăre de concentrare, în timp ce Deutsche Bank, profitând de situaţie, a finanțat construcția lagărului Auschwitz-Birkenau. Dar toți și-au reparat greșelile într-un fel sau altul, angajând istorici independenți să le lumineze trecutul întunecat sau contribuind la despăgubiri.
Toți, cu excepția lui Klaus-Michael Kühne, care are o avere netă de 36 de miliarde de euro, plăteşte impozite în Elveția și susține că nu îşi poate clarifica trecutul, deoarece arhivele familiei au fost distruse în bombardamentele aliaților.
„Originele averii familiei Kühne”, a explicat Cornelia Herth, vicepreședinta Uniunii Federale a Victimelor Nazismului, „își au rădăcinile în arianizare și în sprijinul logistic pentru exproprierea evreilor. A accepta patronajul lor egoist este echivalent cu a minimiza Holocaustul”.
Ca și cum asta nu ar fi fost de ajuns, oponenții proiectului au subliniat că însuşi locul unde urmează să fie construit noul teatru a găzduit cândva docurile de pe care trupele germane s-au îmbarcat în 1904 spre Namibia, unde au comis genocidul grupurilor etnice Herero și Nama.