Călugări budiști puternici, care în trecut au scăpat nepedepsiți, sunt acum vizați de campania guvernului împotriva bogăției excesive și a presupusei corupții, arată o anchetă The Guardian.
Pentru un lider religios, acuzațiile erau scandaloase: amante, copii nelegitimi, deturnare de fonduri. Însă în 2015, starețul mănăstirii Shaolin – leagănul budismului Zen și al kung-fu-ului chinez – era intangibil. Shi Yongxin, supranumit „călugărul CEO”, cel care transformase mănăstirea veche de 1.500 de ani într-un imperiu comercial de sute de milioane de yuani, a rezistat. În scurt timp, a fost exonerat de toate acuzațiile.
Dar 10 ani mai târziu, călugărul în vârstă de 60 de ani nu a mai avut același noroc. În iulie, la scurt timp după ce s-a întors dintr-o vizită la Vatican, unde s-a întâlnit cu Papa Francisc, Templul Shaolin a anunțat că este investigat pentru deturnare de fonduri și pentru faptul că ar fi avut copii nelegitimi cu mai multe amante. Aproape două săptămâni mai târziu, Shi a fost demis și exclus din viața monahală. De atunci, nu a mai fost văzut.
Căderea sa, în urma unor acuzații similare cu cele din 2015, dar de data aceasta fatale, a fost cel mai răsunător caz dintr-o serie de scandaluri care au zguduit templele budiste din China în ultimele luni.
Liderii religioși, între avere și obediență politică
Controversele arată poziția tot mai precară a liderilor religioși influenți în China, într-un moment în care sprijinul oficial pentru comercializarea locurilor de cult este înlocuit de accentul pe frugalitate și loialitate politică.
În iulie, un călugăr cunoscut sub numele Daolu – pe numele real Wu Bing – și-a pierdut titlul după ce poliția din provincia Zhejiang a anunțat că este anchetat pentru fraudă. Wu ar fi solicitat donații publice „pentru femei necăsătorite însărcinate și copii nevoiași”, bani cheltuiți însă pe extravaganțe personale. De atunci, el nu a mai fost văzut.
În august, un videoclip cu călugări din Templul Lingyin din Hangzhou, filmați în timp ce numărau grămezi de bani la o masă, a devenit viral, transformând locul de cult fondat în secolul al IV-lea într-o furtună pe rețelele sociale.
„Cei care se închină lui Buddha devin săraci, iar călugării devin bogați”, a scris un utilizator.
Kin Cheung, profesor asociat la Moravian University, spune că budismul chinez nu interzice acumularea de avere: în Evul Mediu, mănăstirile funcționau ca bănci, oferind împrumuturi comercianților la dobânzi mari. Totuși, îmbogățirea personală atrage oprobriul public și tot mai mult al guvernului, care, sub conducerea lui Xi Jinping, duce o campanie împotriva corupției și a exceselor financiare.
De la ruină la imperiu: Shaolin Inc
Templele din China au oscilat între favoruri și persecuții politice. În anii `50, în timpul reformei agrare comuniste, mănăstirile au fost deposedate de bunuri. În timpul Revoluției Culturale (1960–1970), multe lăcașuri au fost distruse. Dar în anii ’80, odată cu reformele economice, templele au revenit în atenție, transformându-se în atracții turistice cu sprijin oficial.
Shi Yongxin, născut Liu Yingcheng, s-a alăturat templului Shaolin în 1981, la 16 ani, când acesta era în ruină. Urcând treptat în ierarhie, a convins autoritățile să redeschidă sălile de rugăciune și să vândă bilete. Curând, milioane de turiști veneau anual, iar guvernul local își lua partea de 70%. Au apărut magazine cu produse „Shaolin”, iar ceea ce mulți au numit „Shaolin Inc” s-a născut.
În 2006, primăria din Dengfeng i-a oferit un automobil sport de lux, în valoare de 1 milion de yuani, pentru contribuția sa la turism. Shi a răspuns criticilor simplu: „Și călugării trebuie să mănânce”.
Averea i-a adus și putere politică. Între 1998 și 2018 a fost delegat în Congresul Național al Poporului, i-a întâlnit pe Nelson Mandela, pe Henry Kissinger și pe Regina Elisabeta a II-a, și a condus trupe de călugări luptători până la Moscova, la invitația lui Vladimir Putin. Popularitatea Shaolin a crescut pe măsură ce „economia templelor” s-a extins, piața fiind estimată la 100 miliarde yuani până la finalul acestui an.
Xi Jinping și noua linie: frugalitate și control
Pe măsură ce economia Chinei încetinește, templele sunt văzute atât ca sursă de venit pentru autorități, cât și ca refugiu spiritual pentru oameni. Dar linia dintre popularitate și obediență politică este tot mai îngustă.
„Guvernul chinez este foarte atent la câtă putere acumulează religia”, avertizează profesorul Cheung.
Experții cred că prăbușirea lui Shi nu ține doar de acuzații, ci mai ales de pierderea sprijinului politic.
„Aproape întotdeauna e vorba de altceva, de relații de patronaj”, explică Ian Johnson, autorul cărții The Souls of China.
Xi Jinping însuși a promovat, la începutul carierei, redeschiderea templelor budiste și transformarea lor în atracții turistice, o formulă prin care Partidul Comunist ateu putea colabora cu religia. Dar în ultimii ani a tras frâna. În 2017, Beijingul a schimbat reglementările privind afacerile religioase, avertizând că budismul și taoismul riscă să-și strice „imaginea pură și solemnă”. Noile reguli obligă templele să fie organizații non-profit și interzic promovarea excesivă a practicilor contra cost.
Shaolin, readus la „esența sa”
În august, noul stareț, Shi Yinle, cunoscut pentru frugalitate, a promis o reformă: a interzis spectacolele comerciale și ritualurile scumpe, a anunțat închiderea magazinelor și eliminarea taxelor nepopulare.
„Shaolin ar trebui să revină la adevărata sa esență”, a spus Xie Chuanggao, un funcționar pensionar de 57 de ani, aflat în vizită la templu.
Însă realitatea rămâne ambiguă. Călugării în robe galbene încă fac spectacole zilnice de arte marțiale – gratuite, dar pentru cei care au plătit biletul de 80 de yuani la intrarea în complex. Magazinele sunt pline de turiști care cumpără suveniruri, de la panda kung-fu până la amulete.
Nu toți îl condamnă pe Shi.
„Fără el, Templul Shaolin nu ar fi ajuns atât de departe. Nu ar fi fost cunoscut internațional… sunt și bune, și rele, dar nu îi poți nega contribuția”, spune Tom Li, student la medicină de 21 de ani.
„Până la urmă, și eu aș vrea să conduc un Range Rover”, adaugă el.
Templul Shaolin a refuzat să comenteze oficial.
Ştiri video recomandate
