Sebastian Gomez-Pena este unul dintre primii oameni din Regatul Unit care folosesc cipul cerebral dezvoltat de compania lui Elon Musk, Neuralink. Paralizat de la gât în jos în urma unui accident pe când era student, tânărul spune că senzația, de când a primit cipul, este „magică” și i-a dat speranța că această tehnologie are potențialul de a transforma radical viețile persoanelor cu paralizie severă, relatează Sky News.
„Este o schimbare uriașă în viața ta, când dintr-odată nu mai poți mișca niciunul dintre membre. Acest tip de tehnologie îți oferă un nou strop de speranță”, a declarat Sebastian Gomez-Pena, voluntar în primul studiu clinic din Marea Britanie al dispozitivului dezvoltat de compania lui Musk, Neuralink.
Sebastian, Seb cum îi spun apropiații, tocmai terminase primul semestru la Facultatea de Medicină, când un accident l-a lăsat paralizat de la gât în jos. El este unul dintre cei șapte participanți cărora li s-a implantat cipul în cadrul studiului din Marea Britanie, conceput pentru a evalua siguranța și fiabilitatea dispozitivului.
Cum funcționează cipul Neuralink
Cipul Neuralink, conectat la 1.024 de electrozi implantați în creierul său, a fost montat în urma unei intervenții chirurgicale de cinci ore la University College London Hospital (UCLH).
Deși la procedură au participat chirurgi britanici și ingineri de la Neuralink, dispozitivul propriu-zis a fost implantat de robotul R1 al Neuralink, dezvoltat pentru a introduce electrozii microscopici în țesutul cerebral fragil.
Electrozii au fost inserați la aproximativ 4 milimetri sub suprafața creierului lui Seb, în zona care controlează mișcările mâinii.
Semnalele nervoase sunt transmise prin fire de aproximativ zece ori mai subțiri decât un fir de păr uman către cipul montat într-o deschidere circulară în craniul lui Seb.
Datele colectate de cip sunt transmise wireless către un computer, unde un software bazat pe inteligență artificială „învață” să interpreteze semnalele electrice ale creierului. Astfel, atunci când Seb „se gândește” să își miște mâna sau să își atingă un deget, acest lucru apare pe ecran sub forma mișcării cursorului sau a unui „click” de mouse, redând practic controlul mâinii pe care accidentul i l-a distrus.
„Toată lumea aflată în situația mea încearcă să miște o parte a corpului, să vadă dacă există vreo formă de recuperare, dar acum, când mă gândesc să-mi mișc mâna, e incredibil să văd că… chiar se întâmplă ceva. Doar te gândești și se întâmplă”, a spus el.
În timp ce Seb se gândește, cursorul zboară pe ecranul laptopului, răsfoind paginile unui articol științific pe care îl studiază pentru examenele de la Facultatea de Medicină, la care nu a renunțat în ciuda stării sale de sănătate. Evidențiază text, deschide și închide ferestre la fel de rapid sau chiar mai rapid decât cineva care folosește un mouse sau un touchpad.
Un control „uluitor”
Jurnalistul Sky News l-a întâlnit pe Sebastian chiar în ziua în care medicii l-au văzut pentru prima dată după ce învățat să folosească dispozitivul. Neurochirurgii sunt impresionați.
„Este uluitor! Poți vedea nivelul de control pe care îl are”, a declarat Harith Akram, neurochirurg la UCLH și investigator principal al studiului din Marea Britanie.
Totuși, tehnologia este încă la început. Neuralink a avut nevoie de aproape un deceniu pentru a dezvolta cipul și tehnologia electrozilor, robotul chirurgical și instrumentele AI necesare pentru a convinge autoritățile de reglementare că poate testa dispozitivul pe oameni.
Primul dispozitiv a fost implantat unui voluntar din SUA în urmă cu doi ani. În prezent, 21 de persoane din SUA, Canada, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite au un astfel de implant.
Toți suferă de paralizie severă, fie din cauza unei leziuni a coloanei vertebrale, a unui accident vascular cerebral sau a unor afecțiuni neurodegenerative precum scleroza laterală amiotrofică (SLA).
Rezultatele studiilor nu au fost încă publicate în reviste științifice evaluate de experți și nici înaintate autorităților de reglementare. Neuralink a acceptat să ofere acces la studiu, dar a refuzat să acorde interviuri.
Cu toate acestea, în opinia lui Akram, rezultatele preliminare sunt promițătoare.
„Această tehnologie va schimba radical viața pacienților cu dizabilități neurologice severe. Acești pacienți au foarte puține opțiuni pentru a-și spori independența, mai ales într-o lume în care suntem atât de dependenți de tehnologie”, a spus el.
Neuralink afirmă că misiunea sa este „să redea autonomia persoanelor cu nevoi medicale nesatisfăcute și să deblocheze noi dimensiuni ale potențialului uman”.
Deja, unii utilizatori au stăpânit suficient tehnologia încât să poată tasta pe o tastatură virtuală „gândindu-se” la apăsarea tastelor cu degetele. Alții au folosit dispozitivul pentru a se hrăni cu ajutorul unui braț robotic.
Pe lângă acest studiu, care vizează zonele creierului responsabile de mișcare, un alt studiu se concentrează pe regiunile implicate în vorbire, în speranța că aceasta poate fi restaurată la persoanele care și-au pierdut capacitatea de a vorbi în urma unui accident vascular cerebral sau a unei alte leziuni cerebrale.
Planuri ambițioase pentru viitor
Compania are, de asemenea, planuri de a investiga posibilitatea inversării orbirii prin transmiterea datelor de la camere video, prin intermediul cipului, către centrele cerebrale responsabile de procesarea vederii.
Accesarea altor zone ale creierului presupune implantarea electrozilor mai adânc, în condiții de siguranță și fiabilitate, o provocare pe care compania recunoaște că nu a depășit-o încă.
Totuși, Elon Musk, fondatorul controversat al Neuralink, are ambiții și mai mari pentru această tehnologie. La un eveniment de anul trecut, el a lansat ideea ca utilizatorii să își conecteze dispozitivul la un robot Optimus, produs de cealaltă companie a sa, Tesla.
„Ar trebui să poți avea control complet asupra corpului și senzori de la un robot Optimus. Practic, ai putea locui într-un robot Optimus. Nu e vorba doar de mână. Este vorba de tot corpul. Ar fi cumva cool. Viitorul va fi ciudat. Dar într-un mod interesant.”, a spus Musk.
Nu există nicio îndoială asupra potențialului acestui tip de tehnologie pentru persoanele cu paralizie severă sau cu sindrom de „locked-in” ori, poate într-o zi, chiar pentru orbire.
Totuși, ea ridică și întrebări importante legate de siguranța și viața privată a viitorilor utilizatori. Iar aceste aspecte sunt încă departe de a fi rezolvate.
Neuralink va trebui să desfășoare studii mai ample pentru a demonstra că dispozitivele sunt sigure și fiabile pe termen lung, înainte de a putea fi autorizate pentru utilizare pe scară largă.
Spre deosebire de alte proiecte inginerești ale lui Elon Musk, acesta depinde de voluntari curajoși și hotărâți, precum Seb, pentru a deveni realitate.
Ştiri video recomandate
