Nicușor Dan, după reuniunea Coaliției Voluntarilor: „Am pledat pentru o mai mare presiune asupra Rusiei”

Întrebat dacă crede că Trump este probabil să ofere în cele din urmă rachete Tomahawk Ucrainei – deși până acum a refuzat – șeful NATO, Mark Rutte, spune că este la latitudinea fiecărui aliat să decidă ce tip de armament să furnizeze.

El afirmă că Ucraina are dreptul să se apere, inclusiv prin lovirea unor ținte din interiorul Rusiei cu arme cu rază lungă de acțiune.

De asemenea, spune că Statele Unite furnizează deja „o gamă largă de arme” Ucrainei.

Din iulie, exista riscul ca acest flux de armament să încetinească. Dar Trump a decis să „deschidă din nou robinetul”, oferind arme „esențiale” pe care „doar SUA le pot furniza”, afirmă Rutte.

„Muncim din greu pentru a ne asigura că acest flux continuă”, spune el. În privința rachetelor Tomahawk, problema „rămâne în curs de analiză”. El precizează că a discutat acest subiect cu Trump și subliniază că decizia finală aparține Statelor Unite.

Răspunzând unei întrebări a unui jurnalist de la postul ucrainean Suspilne, Zelenski spune că speră ca Ucraina să poată accesa fonduri din activele rusești înghețate până la începutul anului viitor.

Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, afirmă că ideea așa-numitului „împrumut pentru reparații de războiu” este bună, dar că chestiuni tehnice trebuie încă clarificate. Ea a spus că speră să existe o decizie înainte de Ajunul Crăciunului.

Starmer declară că este o chestiune „complicată și dificilă”. Premierul britanic declarase anterior că statul agresor trebuie să plătească daunele pentru războiul pe care l-a provocat. 

„Este foarte important ca detaliile să fie bine stabilite”, spune el, adăugând că stabilirea unui calendar care să permită Ucrainei să acceseze banii „are sens”.

Liderii prezenți la Londra au răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Un jurnalist de la Sky News i-a întrebat pe Starmer și Zelenski despre refuzul SUA de a trimite Ucrainei rachete Tomahawk. 

Premierul britanic a răspuns că Marea Britanie pledează pentru rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina, iar discuțiile sunt „în desfășurare”. La rândul său, Zelenski a spus că Ucraina nu caută o cale prin care să „încheie” aceste eforturi fără SUA. 

„Planul nostru este să facem pași puternici împreună”, afirmă el. Putin „vrea să ne dezbine” pentru a „ne slăbi”, adaugă Zelenski.

El recunoaște că Marea Britanie și Franța i-au furnizat rachete Storm Shadow, menționând că au început să folosească și sistemul american de rachete Atacms. Zelenski a atras atenția că este foarte important că SUA să fie parte a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. 

Premierul Olandei, Dick Schoof, a declarat, la conferința de la Londra, că „Ucraina trebuie să rămână capabilă de luptă”, iar sprijinul pentru Kiev trebuie „maximizat”. Singurul mod de a-l convinge pe Volodimir Putin să negocieze pacea este să crească presiunea economică asupra Rusiei, spune el. 

Țările de Jos vor „spori și asistența energetică” pentru a-i ajuta pe ucraineni să treacă peste iarnă, adaugă el, având în vedere atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice.

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că Putin „nu vrea să oprească vărsarea de sânge”, adăugând că nu există niciun indiciu că președintele rus ar vrea pace. 

Ea afirmă că liderii Coaliției Volintarilor au convenit să intensifice presiunea, să se angajeze la un sprijin financiar pe termen lung și să consolideze industria de apărare a Ucrainei.

„Am făcut pași importanți odată cu noul pachet de sancțiuni al UE”, spune ea, adăugând că și noile sancțiuni americane reprezintă o măsură importantă.

„Promisiunea noastră pentru tine, dragă Volodimir – și pentru Ucraina și pentru toți europenii – este că suntem dispuși să continuăm”, și-a încheiat ea declarațiile. 

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a luat cuvântul. Șeful Alianței a salutat sancțiunile Administrației Trump împotriva Lukoil și Rosneft, precizând că vor „crește considerabil presiunea asupra lui Putin” pentru a-l forța să accepte negocier. 

Mark Rutte a adăugat că Donald Trump este „absolut hotărât” să oprească războiul și să aducă o pace durabilă în Ucraina. 

Vladimir Putin câștigă „puțin teren” pe câmpul de luptă în Ucraina, a adăugat Rutte. „Câștigurile marginale” pe care le înregistrează vin cu un „cost uriaș”, iar sute de mii de ruși mor „pentru agresiunea halucinantă a lui Putin”. 

Președintele rus „rămâne fără bani, trupe și idei”, adăugă Rutte. Acum este momentul prielnic ca să creștem presiune, a mai spus Secretarul general al NATO. 

Volodimir Zelenski a luat cuvântul la conferința de presă de la Londra, de la finalul reuniunii Coaliției Voluntarilor. Președintele ucrainean a declarat că întâlnirea de vineri și cea de joi de la Consiliul European au fost „extrem de importante”. Astăzi, toți partenerii Ucrainei au confirmat că vor continua să ajute Ucraina anul viitor, inclusiv cu suport financiar „crucial”. De asemenea, el a adăugat că pentru prima dată s-a alăturat Coaliției Voluntarilor și noul premier al Japoniei. 

Zelenski a spus că Rusia „duce o campanie de teroare împotriva sistemului nostru energetic” și vrea să folosească iarna pentru a-i „chinui” pe cetățenii Ucrainei. 

„Scopul lor nu s-a schimbat: vor să cedăm. Vor ca Ucraina să cedeze și fac tot ce pot ca să își atingă acest scop”, a spus liderul ucrainean. 

Președintele Ucrainei a adăugat că este nevoie de o întărire a apărării aeriene. El a adăugat că sancțiunile împotriva Rusiei sunt cruciale pentru a o presa să încheie războiul. 

Volodimir Zelenski a salutat Administrația Trump pentru sancțiunile împotriva companiilor petroliere ruse și aliaților săi pentru că le-au implementat. El a adăugat că presiuni suplimentare trebuie puse pe toate companiile petroliere din Federația Rusă, dar și asupra „flotei fantomă” și a depozitelor de petrol. 

Zelenski says sanctions on Russian oil are a "big step", and thanks Trump and other allies for implementing them. 

El a adăugat că Ucraina desfășoară propria campanie de presiune cu drone, afirmând că capacitatea de atacuri cu rază lungă întărește direct diplomația.

„Pacea se naște din presiunea exercitată asupra agresorului”, a pus Zelenski. „Asta trebuie să continuăm să facem”, și-a încheiat el declarațiile.

Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan va face declarații de presă la Iași, în jurul orei 20:00. Amintim că șeful statului a participat la reuniunea Coaliției Voluntarilor. 

O nouă întâlnire a Coaliției Voluntarilor a avut loc, vineri, după ce Administrația Trump a refuzat solicitarea Ucrainei pentru rachete Tomahawk și a făcut presiuni asupra lui Volodimir Zelenski să cedeze Donbasul, dar a impus sancțiuni împotriva Rosneft și Lukoil, cele mai mari companii de petrol ale Moscovei. 

La reuniunea Coaliției Voluntarilor a participat și președintele Nicușor Dan. O parte din lideri au fost la Londra, unde s-a aflat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce alții au participat prin video-conferință la discuții. 

La finalul reuniunii, Sir Keir Starmer, premierul Marii Britanii, a salutat sancțiunile anunțate de Administrația Trump și a precizat că și Marea Britanie și UE au adoptat un pachet de sancțiuni zilele trecute. 

„Trebuie să menținem presiunea. Luptăm nu doa pentru Ucraina, dar pentru libertatea și securitatea”, tuturor cetățenilor britanici și europeni, a spus el într-o conferință de presă la finalul reuniunii. „Securitatea voastră este și securitatea noastră”. 

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, este „singura persoană care nu vrea să se oprească acest război”, a mai spus Starmer. Premierul britanic a adăugat că cele mai recente atacuri ale Moscovei asupra populației civile din Ucraina reprezintă „un exemplu clar” că Putin nu vrea pace. 

„Din nou și din nou, el respinge orice șansă de a încheia războiul, demostrând că nu este serios când spune că vrea pace”. 

Starmer a mai spus că liderii mondiali trebuie să îl forțeze pe Putin să se întoarcă la masa negocierilor și anunță că va lua măsuri pentru a scoate gazul rusesc de pe piață. 

Premierul britanic a prezentat câteva concluziile cheie din discuțiile purtate în această după-amiază de liderii din Coaliția Voluntarilor. 

„Întărim apărarea aeriană a Ucrainei”, a spus el, anunțând accelerarea unui program de producție de rachete, pentru a livra 140 de unități înainte de termen.

„Vom menține presiunea militară asupra lui Putin… prin furnizarea continuă de capabilități cu rază lungă de acțiune”, adaugă el.

Grupul va continua să lucreze la garanțiile de securitate pentru a susține „o pace justă și durabilă”, subliniază Starmer.

Președintele Ucrainei a precizat că mizează pe primirea de rachete cu rază lungă de acțiune, inclusiv Tomahawk, şi din partea națiunilor europene, nu doar de la americani. 

„Vă îndemn să susțineți tot ceea ce ajută Ucraina să obțină astfel de capabilități, pentru că acest lucru face cu adevărat o diferență pentru Rusia. Și aceste arme cu rază lungă de acțiune nu se află doar în Statele Unite. Și unele țări europene le au, inclusiv Tomahawk-uri. Deja discutăm cu țările care pot ajuta", a afirmat Zelenski, conform pravda.com.ua.

Liderul de la Kiev a adăugat că Putin știe foarte bine că armele cu rază lungă de acțiune ar putea schimba cu adevărat cursul războiului.

Președintele Nicușor Dan a publicat pe X un mesaj de la Bruxelles despre discuțiile de la Consiliul European.

„Zi extrem de încărcată la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles. 

Discutăm despre securitatea Europei, proiectele în domeniul apărării, zidul de drone, sancțiunile împotriva Rusiei, dar și pe teme sociale și economice. Este important să avansăm în implementarea proiectelor de securitate și apărare în strânsă coordonare UE-NATO. 

Totodată, încercăm să găsim un echilibru între politicile de climă și menținerea  competitivității economiilor noastre astfel încât impactul asupra firmelor și cetățenilor să fie cât mai redus. 

O altă temă importantă pe agendă care se discută pentru prima dată la Consiliu este cea legată de accesul la locuințe. Comisia Europeană va pregăti până la sfârșitul anului un plan de acțiune care să facă mai facil accesul la locuințe”, scrie președintele Nicușor Dan.

Zi extrem de încărcată la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles.

Discutăm despre securitatea Europei, proiectele în domeniul apărării, zidul de drone, sancțiunile împotriva Rusiei, dar și pe teme sociale și economice. Este important să avansăm în implementarea proiectelor de… pic.twitter.com/bV6jOaOBsS

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) October 23, 2025

România va solicita fonduri suplimentare peste cele 13 miliarde de euro alocate prin programul SAFE, pentru implementarea "scutului european antidronă", spun surse politice.

Informația vine în contextul în care, pentru prima data în Consiliul European, șefii de stat si de guvern au luat în discuție si creșterea costului de trai pentru cetățenii europeni. 

Discuțiile au pornit de la creșterea costului locuințelor și chiriilor în multe dintre țările blocului. 

În acest context, Comisia Europeană intenționează să conceapă și să propună programe financiare de sprijin pentru cetățeni.

Acestea putea însemna, spre exemplu, sprijin pentru tineri la plata chiriei sau alt tip de sprijin financiar.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat joi liderii Uniunii Europene să convină cât mai curând posibil asupra planului de utilizare a activelor rusești înghețate în sprijinul țării sale.

Aflat la Bruxelles, Zelenski a scris pe X că mecanismul propus pentru utilizarea activelor rusești înghețate este pe deplin legal și corect.

El a precizat că Ucraina va folosi o parte semnificativă a ajutorului financiar pentru a cumpăra arme de la aliații săi europeni.

Belgia a fost cea mai vocală sceptică față de plan, deoarece se teme că această mișcare ar putea expune țara unor represalii legale costisitoare din partea Rusiei. 

Prim-ministrul Bart De Wever a insistat că, pentru a merge mai departe, Belgia are nevoie de garanții ferme din partea tuturor celorlalte state UE că "vor împărți responsabilitatea" în cazul în care Moscova va reacționa, notează The Guardian. 

De asemenea, premierul belgian vrea ca și alte țări să se angajeze că vor începe să acceseze activele rusești înghețate pe teritoriile lor.

"Atunci am putea merge mai departe. Dacă nu, voi face tot ce îmi stă în putință la nivel european, precum și la nivel național, politic și juridic, pentru a opri această decizie", a avertizat Bart De Wever la începutul summit-ului UE.

În ciuda reținerilor din partea Belgiei, este de așteptat ca liderii UE să dea undă verde la summit elaborării, de către Comisia Europeană, a unei propuneri juridice oficiale pentru împrumutul destinat Ucrainei în baza activelor rusești înghețate.

Rusia a amenințat, joi, cu represalii dacă UE confiscă activele Moscovei înghețate în urma războiului din Ucraina.

"Orice acțiune a UE de confiscare a activelor rusești din conturile Euroclear va duce la un răspuns dureros din partea Rusiei", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

"UE nu are mijloace legale de a confisca activele rusești, așa că o confiscare a lor ar fi un furt", a continuat ea.

O propunere a Comisiei Europene de a utiliza activele rusești înghețate în Europa pentru a acorda Ucrainei un "împrumut reparatoriu" de 140 de miliarde de euro este pe agenda reuniunii Consiliului European de joi.

Conform planului, UE ar folosi soldurile de numerar asociate titlurilor de valoare ale băncii centrale rusești pentru a oferi Kievului un sprijin care ar acoperi o mare parte din nevoile sale de finanțare pentru anii 2026 și 2027.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a confirmat joi că Spania se va alătura programului NATO de achiziţii de arme americane destinate Ucrainei.

Sanchez a anunţat această decizie la sosirea sa la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, care include pe agendă o analiză a situaţiei din Ucraina.

Şeful executivului spaniol a explicat că, în conversaţia telefonică de marţi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, i-a comunicat în avans liderului de la Kiev decizia Spaniei de a se alătura programului alianţei în cadrul aşa-numitei Liste de cerinţe prioritare pentru Ucraina (PURL).

"Vom continua să oferim ajutor în coordonare cu Ucraina pentru a ne asigura că este exact ceea ce are nevoie (Ucraina) în orice moment", a spus prim-ministrul spaniol.

România lucrează îndeaproape cu Egiptul pentru a implementa planul de pace al preşedintelui Donald Trump în Orientul Mijlociu, a anunțat joi preşedintele Nicuşor Dan.

Miercuri, şeful statului a participat la cina de lucru organizată de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, cu preşedintele Egiptului, Abdel Fattah El-Sisi, în marja Summitului instituţional UE - Egipt.

"Am considerat binevenită discuţia în profunzime pe care am avut-o ieri seară, la Bruxelles, cu preşedintele Egiptului, Abdel Fattah El-Sisi. România susţine obiectivul UE de aprofundare a parteneriatelor noastre politice şi economice cu Egiptul. Preţuim rolul important pe care Egiptul îl joacă în ceea ce priveşte pacea şi stabilitatea în regiune. Din acest punct de vedere, suntem angajaţi să lucrăm îndeaproape cu Egiptul pentru implementarea planului de pace al preşedintelui Trump în Orientul Mijlociu", a scris Nicuşor Dan pe X.

Preşedintele participă, joi, la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles.

Agenda Consiliului European include ca principale teme de discuţie situaţia din Ucraina, din Orientul Mijlociu, securitatea şi apărarea europeană, competitivitatea UE şi tranziţia dublă, accesul la locuinţe, migraţia şi Republica Moldova.

La Bruxelles are loc şi Summitul Euro, în format extins, unde va fi discutată situaţia economică la nivelul Uniunii Europene, cu accent pe Uniunea Economică şi Monetară şi pe euro digital.

Fiecare dintre pachetele de sancțiuni ale UE a afectat economic Rusia, a afirmat, joi, președintele Nicușor Dan, înainte de a participa la Consiliul European.

El a apreciat că adoptarea pachetului 19 de sancțiuni "este un lucru bun".

"E o discuție care s-a purtat în toate aceste trei săptămâni. O să vedem din discuția liderilor dacă o să ajungem la un consens sau dacă o să amânăm pentru decembrie decizia", a spus președintele, referitor la utilizarea activelor rusești înghețate pentru susținerea Ucrainei. 

Nicușor Dan a mai spus că, pe acest subiect, "părerile sunt împărțite".

Țările UE au adoptat oficial cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina, care include o interdicție asupra importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia.

Blocul a reușit să adopte decizia după ce Slovacia a renunțat să se mai opună.

Sancțiunile implică și restricționarea mișcării diplomaților ruși între țările UE şi sancționarea a 45 de noi companii care ajută Rusia să se sustragă restricțiilor occidentale, inclusiv 12 din China, trei din India şi două din Thailanda.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus joi, la Bruxelles, că "nu pot fi luate în calcul concesii teritoriale" în schimbul păcii cu Rusia.

Zelenski a făcut declarațiile alături de Antonio Costa, președintele Consiliului European, înaintea reuniunii acestui for.

"Nu pot fi luate în calcul concesii teritoriale. Am spus că suntem pregătiți să susținem o încetare a focului. Suntem gata să pentru orice fel de negocieri. Este foarte important cum au loc aceste negocieri. Avem nevoie de discuții libere și avem nevoie de o pace care să dureze", a spus liderul ucrainean.

Zelenski a estimat că sancțiunile adoptate în aceeași zi de UE și de administrația Trump la adresa Rusiei "vor funcționa".

"Vă mulțumesc pentru decizia de a impune acest al 19-lea pachet de sancțiuni la adresa Rusiei. Este crucial pentru noi. Asta se adaugă deciziei de ieri a președintelui Trump - pachetul de sancțiuni energetice. Așteptam asta și, slava Domnului, va funcționa.

Rusia nu arată că își dorește să pună capăt acestui război. Continuă să ne atace. Vedeți grădinițe, școli, civili atacați. Și au crescut această presiune. Deci noi acum nu trebuie doar să apărăm întreaga Europă, alături de Statele Unite, dar trebuie să punem presiune asupra lui Putin să pună capăt acestui război. Acest pachet de sancțiuni, sistemele de apărare antiaeriană, sprijinul financiar - vom discutat despre toate acestea astăzi", a spus Zelenski.

Zelenski: Cred că, în cele din urmă, SUA vor da Ucrainei rachete Tomahawk

Liderul ucrainean a mai apreciat că, în cele din urmă, Donald Trump va fi de acord să dea Ucrainei rachete Tomahawk.

"Întâlnirea (de săptămâna trecută, n.r.) cu președintele Trump a fost una lungă, a fost importantă. Am discutat despre o serie de chestiuni despre care putem să vorbim în mod liber, dar sunt și unele chestiuni asupra cărora continuăm să lucrăm..

Este vorba despre rachetele cu rază lungă de acțiune. Nu pot să vă dau foarte multe detalii, dar sper că această decizie (legată de rachetele Tomahawk) urmează să fie luată.

Este o decizie foarte importantă, așa s-a întâmplat și cu sancțiunile în trecut. Era de necrezut că se vor întâmpla, iar acum vedem aceste decizii asupra sectorului energetic, care sunt extrem de importante. De aceea, cred că și în ceea ce privește rachetele cu rază lungă de acțiune, vom avea pe viitor aceeași decizie, dar, desigur, depinde de partea americană", a conchis el.

Zelenski, invitat la reuniunea Consiliului European

Liderii europeni intenționează să își arate sprijinul pentru președintele ucrainean, după câteva zile agitate la capătul cărora președintele american Donald Trump a anunțat că plănuiește să aibă o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, dar apoi s-a răzgândit.

În cadrul Consiliului European, liderii Uniunii Europene sunt așteptați să convină asupra unei propuneri de utilizare a activelor rusești înghețate pentru un împrumut important către Kiev, în valoare de 140 de miliarde de euro.

În paralel, țările UE au adoptat oficial joi cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina, care include o interdicție asupra importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia.

Adoptarea pachetului are loc după ce Slovacia a renunțat să se mai opună.

Interdicția progresivă a importurilor de GNL operează începând din aprilie pentru contractele pe termen scurt și începând cu 1 ianuarie 2027 pentru contractele pe termen lung, au relatat surse diplomatice, citate de EFE.

De asemenea, UE a decis să restricționeze mișcarea diplomaților ruși între țările UE și a pedepsit 45 de noi companii care ajută Rusia să se sustragă sancțiunilor, inclusiv 12 din China, trei din India și două din Thailanda.

Și SUA au impus miercuri sancțiuni celor mai importante companii petroliere din Rusia.

Președintele Nicușor Dan a plecat, miercuri, la Bruxelles.. După cea mai recentă întâlnire dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump, dar și după discuția președintelui american cu Vladimir Putin, liderii europeni își propun să convină asupra unui pachet de sprijin pentru Ucraina. 

Nicușor Dan a postat fotografii din avionul cu care se deplasează spre Bruxelles pe Twitter.

Conform agendei președintelui, publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va participa, miercuri seară, de la ora 21:00, la o cină de lucru organizată de președintele Consiliului European, Antonio Costa cu președintele egiptean, Abdel Fattah El-Sisi, la summitul instituțional UE- Egipt.

Ulterior, joi dimineață, de la ora 11:00, președintele României va participa la reuniunea Consiliului European.

Liderii europeni se vor reuni din nou pentru discuții în cadrul Consiliului European, joi, în timp ce vineri urmează să aibă loc o reuniune a Coaliției Voluntarilor. Președintele Nicușor Dan va participa la ambele reuniuni.

Ca deobicei, un summit al liderilor europeni pare să arate ca un nou „festival al dezbinării” pentru europeni. Ce este diferit de această dată, scrie Politico, este că nu doar suspecții obișnuiți vor fi gata să atace unitatea europeană.

De la activele rusești înghețate și folosirea lor pentru a finanța Ucraina și până la țintele climatice, agenda europenilor este plină de potențiale puncte de conflict.

Robert Fico

Prim-ministrul slovac, Robert Fico, un cunoscut putinist dar și adversar al Ucrainei, și-a anunțat deja intenția de a deturna summitul de joi. El a scris pe Twitter că nu este interesat de noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei.

Cunoscut pentru firea tranzacțională, Fico a anunțat deja că sprijinul lui poate fi cumpărat – UE trebuie să vină cu un pachet de sprijin pentru fragilul sector auto al Slovaciei.

Liderii europeni discută al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar istoria a arătat de fiecare dată că Fico amenință cu veto-ul doar pentru a primi ceva la schimb, urmând să voteze pachetul imediat ce șantajul său are succes.

Viktor Orban

Celălalt prieten al lui Putin din UE, Viktor Orban, deja tradițional cunoscut ca agitatorul-șef al blocului european, este și el așteptat să provoace scandal la reuniunea Consiliului European, mai ales pe tema ajutorului militar și financiar pentru Ucraina.

E de așteptat ca celelalte țări europene să producă un comunicat comun fără semnătura premierului Ungariei.

Orban este și principalul obstacol în calea planului de folosire a activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina în fața invadatorilor. El a spus, în trecut, că o astfel de mișcare ar „periclita” relațiile Ungariei cu statul agresor. Din acest motiv, ceilalți lideri europeni caută o modalitate de a-i ocolo juridic veto-ul.

Bart de Wever

Un alt posibil dar neașteptat adversar al consensului european ar putea fi chiar prim-ministrul belgian, Bart de Wever.

Problema care-l îngrijorează pe șeful guvernului de la Bruxelles este cea a activelor rusești imobilizate la organizația financiară Euroclear. El se teme că confiscarea acestor fonduri ar putea să distrugă reputația Belgiei și să provoace un răspuns juridic din partea regimului de la Kremlin.

După mai multe zile de tensiuni, Belgia a dat semnalul că nu va fi un obstacol în calea planului, însă dorește asigurări juridice că blocul nu va lăsa țara singură în fața riscurilor.

Alți lideri europeni au vorbit și ei de îngrijorările lor cu privire la acest plan, printre ei – prim-ministrul din Luxemburg, Luc Frieden, și cel din Croația, Andrej Plenkovic.

Friedrich Merz

Cancelarul Friedrich Merz se va gândi la un singur lucru înainte de Consiliul European de joi – soarta sectorului auto din Germania.

Înainte de ultimul summit, de la Copenhaga, el a promis să blocheze „mașinăria legislativă” europeană, iar acum îndeamnă Comisia Europeană să-și răstoarne interdicția pe motoarele cu combustie. În parteneriat cu Italia, el a cerut o modificare radicală a legislației.

Germania este susținută de Slovacia, Cehia, Polonia și Austria în acest demers. Franța este și ea deschisă la a da concesii sectorului auto pe ținta de zero emisii până în 2035, dacă vehiculele vor avea un număr fix de componente de producție europeană.

Rămâne de văzut câte concesii poate obțineMerz, în contextul în care timpul rămas se scurge.

Liderii europeni se vor reuni din nou pentru discuții în cadrul Consiliului European, joi, în timp ce vineri urmează să aibă loc o reuniune a Coaliției Voluntarilor. Președintele Nicușor Dan va participa la ambele reuniuni.

Potrivit unui comunicat al Consiliului European, liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a discuta despre războiul din Ucraina, strategia de apărare a Europei, evoluțiile din Orientul Mijlociu, competitivitatea, criza locuințelor și migrație.

„Obiectivul nostru comun rămâne o pace dreaptă și durabilă pentru Ucraina. Sprijinul militar, financiar și diplomatic, precum și garanțiile de securitate, sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv”, a transmis președintele CE, Antonio Costa. 

La summit, liderii vor discuta și despre sprijinul financiar pentru anii următori, inclusiv posibilitățile bazate pe activele rusești imobilizate.

Până în prezent, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un sprijin în valoare totală de 177,5 miliarde de euro, dintre care 63,2 miliarde de euro reprezintă sprijin militar.

Potrivit Politico, liderii europeni pregătesc un pachet de sprijin pentru Ucraina care va include:

• mai multe fonduri pentru Kiev;
• mai multe arme pentru Ucraina;
• sancțiuni pentru economia Rusiei;

Șeful statului va participa, de asemenea, la „Coaliția Voluntarilor”.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat o nouă reuniune a „Coaliției Voluntarilor”, vineri, la o săptămână după întâlnirea de la Washington a lui Volodimir Zelenski cu Donald Trump. Președintele francez a spus că „Europa trebuie să fie la masa negocierilor, câtă vreme se discută lucruri care ne afectează”.