Papa Francisc: Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea au fost doi oameni curajoşi

de G.S.    |    27 Apr 2014   •   14:49
Papa Francisc: Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea au fost doi oameni curajoşi Foto: onlineathens.com
Papa Francisc a spus că cei doi noi sfinţi catolici Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea au fost "doi oameni curajoşi", care "au cunoscut tragedii, dar care nu au fost zdrobiţi de acestea", informează AFP.
Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea au fost "doi oameni curajoşi" care "îl vedeau pe Iisus în orice persoană suferindă", a continuat Jorge Bergoglio în scurta lui predică, rostită după ce a ascultat Evanghelia psalmodiată în latină şi apoi în greacă, la Vatican.
Papa Francisc a adus un omagiu celor doi noi sfinţi catolici pentru apropierea lor de condiţia umană: "Preoţi, episcopi, papi ai secolui al XX-lea, ei au cunoscut tragedii, dar nu au fost zdrobiţi de acestea. În ei, Dumnezeu era mai puternic. Mai puternică era în ei şi mila lui Dumnezeu".
"În aceşti doi oameni, contemplativi ai rănilor lui Hristos şi martori ai milei Sale, se afla o speranţă vie, o bucurie nerostită şi glorioasă", a declarat actualul suveran pontif în timpul mesei celebrate imediat după ceremonia de sanctificare din piaţa Sf. Petru din Vatican.
Totodată, papa Francisc a insistat pe faptul că "Ioan Paul al II-lea a fost un papă al familiei".
"El însuşi a spus într-o zi că i-ar plăcea ca lumea să îşi amintească de el ca de un papă al familiei", a spus papa Francisc.
"Îmi place să subliniez acest lucru în condiţiile în care noi mergem pe un drum sinodal despre familie şi cu familii" (două reuniuni ale episcopilor catolici sunt convocate în 2014 şi 2015 pe acest subiect, n.r.), a adăugat papa Francisc, care acordă apărării familiei tradiţionale o mare importanţă.
Evocând "prima comunitate a credincioşilor din Ierusalim" în care "trăia spiritul Evangheliei, adică iubirea, mila, în simplitate şi fraternitate", actualul papă a spus că Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea au contribuit "la restaurarea şi actualizarea Bisericii, potrivit fizionomiei sale de origine", prin Conciliul Vatican II, desfăşurat între 1962 şi 1965, pe care papa italian l-a iniţiat.
"În convocarea Conciliului, Ioan al XXIII-lea a arătat o delicată blândeţe a Spiritului Sfânt, s-a lăsat condus de acesta şi a fost pentru Biserică un păstor, un ghid. Acesta a fost marele serviciu pe care el l-a făcut Bisericii Catolice", a rezumat papa Francisc.
Ca o premieră absolută în istoria de 2.000 de ani a Bisericii Catolice, această dublă canonizare a avut loc în prezenţa a doi papi - Francisc şi predecesorul său, Benedict al XVI-lea.
Din totalul celor 266 de papi care au condus Biserica Catolică în ultimii 2.000 de ani, 80 au fost sanctificaţi.
Mulţimea i-a aclamat pe cei doi sfinţi - ale căror portrete uriaşe erau desfăşurate pe faţada bazilicii - în timp ce clopotele au sunat în bisericile din Cetatea Eternă.
Înainte de începerea ceremoniei, papa Francisc a mers să îl salute, cu căldură, pe fostul papă Benedict al XVI-lea, aflat în primul rând, printre cardinalii prezenţi la ceremonie.
Cu o jumătate de oră înainte de debutul ceremoniei, fostul papă german, sprijinindu-se într-un baston, îmbrăcat în alb şi purtând o mitră, i-a salutat pe cardinalii şi episcopii prezenţi, ridicând ambele braţe , în semn de mulţumire şi comuniune.
Papa emerit s-a aşezat apoi în primul rând, în stânga altarului. El a celebrat slujba care a marcat debutul ceremoniei, dar nu s-a aflat lângă altar alături de papa Francisc, pentru a nu stârni confuzie şi pentru a nu lăsa impresia că Biserica Catolică are doi papi. Benedict al XVI-lea nu mai este papă şi nu exercită niciun rol oficial.
Peste 98 de delegaţii statale şi organizaţii internaţionale, dintre care 24 de şefi de state şi capete încoronate - de la regele Spaniei la preşedintele din Zimbabwe Robert Mugabe - au defilat prin faţa papei Francisc.
Via della Conciliazione care duce spre bazilică şi care poate să adăpostească 300.000 de persoane era deja arhiplină cu mult înainte de debutul ceremoniei. Mulţi dintre credincioşi au fost nevoiţi să meargă în câteva locuri legendare din Roma (Colosseum, Forumul roman, piaţa Farnese), unde slujba de sanctificare a fost difuzată pe ecrane uriaşe. Între 800.000 şi un milion de credincioşi erau aşteptaţi la Roma pentru "duminica celor patru papi" sau "ziua sfinţilor papi", aşa cum scria presa italiană.
După ceremonia de sanctificare, transmisă de numeroase de posturi de televiziune şi în câteva sute de cinematografe din lume - în 3D - şi urmărită de peste 2.000 de jurnalişti acreditaţi, a început o slujbă religioasă, cu o Evanghelie cântată în latină şi greacă, urmată de o predică a papei Francisc, distribuirea comuniunii, realizată de sute de preoţi şi diaconi, şi o benedicţiune pentru Regina Coeli (rugăciune adresată Fecioarei Maria) la care va participa întreaga mulţime.
Canonizarea lui Ioan al XXIII-lea, iniţiatorul Conciliului Vatican II (1962-1965) care a marcat deschiderea Bisericii Catolice către lumea modernă, pare să nu fie criticată de nimeni, cu excepţia tradiţionaliştilor.
Ioan Paul al II-lea rămâne cel mai popular papă din toate timpurile. Dar, chiar dacă nimeni nu îi contestă statutul de star internaţional şi rolul pe care l-a jucat în prăbuşirea comunismului, există totuşi şi detractori care îi reproşează mai ales faptul că "a închis ochii" în faţa infracţiunilor de pedofilie din rândul bisericii sale şi severitatea faţă de teologii disidenţi.
După alegerea papei Francisc, această dublă canonizare este percepută ca un eveniment care ar putea contribui la disiparea amintirii acelor ani marcaţi de scandaluri, mai ales cele cauzate de acuzaţii de pedofilie, şi la reconcilierea celor două sensibilităţi diferite din sânul Bisericii Catolice reprezentate de cei doi papi sanctificaţi.
 

x close