Popularul fost ministru ucrainean al apărării Mihailo Fedorov s-a transformat rapid într-un nou rival al președintelui Volodimir Zelenski, însă apelul său pentru organizarea de alegeri a stârnit imediat reacții dure, relatează Politico. Fostul ministru al apărării a punctat politic prin criticile la adresa administrației Zelenski, însă apelul său pentru organizarea de alegeri a provocat indignare la Kiev.
Într-un mesaj video difuzat marți seară, el a abordat teme despre care știa că au ecou în rândul populației, lansând una dintre cele mai directe provocări interne la adresa lui Zelenski de la începutul invaziei rusești în Ucraina.
Fedorov s-a plâns că fenomenul corupției subminează efortul de război și a criticat procesul decizional centralizat și lipsit de transparență al administrației Zelenski, din care a făcut parte până luna trecută.
Apelul neașteptat al lui Fedorov ca ucrainenii să meargă la urne a provocat, însă, reacții imediate din întregul spectru politic. Criticii au insistat că organizarea unor alegeri este interzisă de legea marțială, ar fi imposibilă în vreme de război, ar servi intereselor Rusiei și ar provoca dezbinare într-un moment în care unitatea națională rămâne esențială.
Zelenski continuă să se bucure de un sprijin larg în calitate de lider pe timp de război, iar aliații săi au spus că, indiferent de nemulțumirile populației, există limite în privința informațiilor pe care le poate face publice despre funcționarea statului atunci când este în joc însăși supraviețuirea țării.
Transformarea lui Fedorov într-un rival al lui Zelenski a fost accelerată de demiterea sa surprinzătoare din funcția de ministru al apărării luna trecută. În vârstă de 35 de ani, el și-a câștigat numeroși susținători după ce a jucat un rol central în utilizarea de către Ucraina a noilor tehnologii, de la atacuri cibernetice la drone.
Demiterea sa a declanșat imediat proteste, mii de oameni ieșind în stradă pentru a cere reinstalarea lui sau ca Zelenski să ofere o explicație corespunzătoare pentru decizia de a-l înlătura.
În mesajul său de marți seară, Fedorov a lansat o critică nu prea voalată la adresa stilului de conducere al lui Zelenski, făcând referire la modul categoric în care acesta face numiri și demiteri.
„Oamenii nu pot trăi la nesfârșit într-o situație în care nu înțeleg de ce sunt luate anumite decizii. De ce unele reforme avansează, iar altele sunt blocate. De ce decizii de care frontul are nevoie astăzi circulă luni întregi prin structurile guvernamentale”, a spus Fedorov.
„Este periculos atunci când în societate apare impresia că principalul criteriu pentru o numire nu este profesionalismul, rezultatele sau capacitatea de a transforma țara, ci loialitatea personală față de sistem”, a adăugat fostul ministru, care timp de șapte ani fusese considerat el însuși un apropiat loial al lui Zelenski.
Reacții dure la apelul pentru alegeri
Un oficial de rang înalt din cancelaria lui Zelenski, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a putea comenta deschis inițiativa lui Fedorov, a respins criticile potrivit cărora președintele ar trebui să-și explice public deciziile.
„Președintele nu poate pur și simplu să explice publicului, în timpul războiului, de ce face anumite numiri, pentru că acestea sunt chestiuni de securitate națională. Și este dreptul lui să decidă pe cine numește ministru al apărării și pe cine demite”, a spus oficialul.
Acesta a ironizat și ideea organizării unor alegeri în condițiile atacurilor devastatoare ale Rusiei: „Să așteptăm să treacă încă un atac masiv cu rachete balistice rusești și apoi mergem la vot”, a spus el sarcastic.
Olga Aivazovska, șefa organizației ucrainene pentru monitorizarea alegerilor OPORA, a vorbit, la rândul său, despre obstacolele practice, afirmând că există „sute de scenarii și acțiuni” prin care Rusia ar putea încerca să submineze procesul electoral.
Roman Lozinski, deputat din partidul liberal de opoziție Holos și vicepreședinte al comisiei pentru administrația de stat, s-a declarat îngrijorat că apelul pentru alegeri ar putea provoca o dezbinare dezastruoasă.
„Nu există absolut nimic pozitiv pentru țară. Nu vă bucurați că veți avea candidați la alegerile de după război. Mai întâi trebuie să ajungeți cu viață până atunci”, a spus el. „Oamenii înțeleg că alegerile în timpul războiului sunt în avantajul inamicului. Ar fi un război al tuturor împotriva tuturor”.
Chiar și unul dintre liderii mișcării de protest, veteranul de război Dmitro Koziatinskîi, a spus că nu dorește organizarea de alegeri în timpul războiului.
„Și eu mă tem foarte mult de dezbinarea societății în timpul procesului electoral și de modul în care acest lucru ar putea afecta desfășurarea războiului”, a spus el.
În loc să-i consolideze viitorul politic, apelul lui Fedorov pentru alegeri s-ar putea chiar întoarce împotriva lui.
Economistul Timothy Ash, care scrie frecvent despre Ucraina, a sugerat că fostul ministru a făcut „o eroare extraordinară de judecată politică, pe care unii probabil o vor folosi împotriva lui dacă va decide vreodată să candideze la președinție”.
Volodimir Fesenko, analist politic de la Kiev, a admis că Zelenski s-a obișnuit să „acționeze ca în mediul de afaceri”, printr-un stil caracterizat de „conducere individuală” și „decizii rapide”, dar a susținut că președintele nu procedează cu mult diferit față de alți lideri importanți ai lumii.
„Când criticii săi spun că ar trebui să numească profesioniști în locul oamenilor loiali, au dreptate, dar în același timp sunt naivi. Nici măcar în Occident, cu excepția guvernelor de coaliție, lucrurile nu funcționează astfel. Orice politician serios, și mai ales într-o țară precum a noastră, va numi oameni loiali în care are încredere”, a adăugat Fesenko.
Fesenko a apărat și bilanțul lui Zelenski în privința numirilor în funcții importante. El a remarcat că premierul Serhii Korețki, noul comandant-șef, Mihailo Drapatîi, precum și noul ministru al apărării, Evhen Hmara, se bucură cu toții de o reputație bună, inclusiv printre cei mai vocali critici ai lui Zelenski din parlament.
Hmara a fost, de altfel, confirmat miercuri de parlament ca succesor al lui Fedorov, cu voturile a 312 dintre cei 392 de deputați.
„Oamenii vor schimbare”
Fedorov este, fără îndoială, popular. Un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev arăta la începutul acestei luni că 63% dintre respondenți au încredere în el, rezultat care îl plasează pe locul al doilea după fostul comandant-șef al armatei, Valerii Zalujnîi, în prezent ambasador în Marea Britanie.
Dar nici Zelenski, cu un nivel solid de încredere de 56%, nu este în niciun caz scos din joc.
În ton cu criticile lui Fedorov privind lipsa de transparență a unui stat puternic centralizat, un alt sondaj a indicat o scădere a sprijinului pentru intervențiile lui Zelenski în atribuțiile altor autorități ale statului. În 2022, anul în care Rusia a declanșat războiul, 79% dintre respondenți considerau că președintele putea trece peste separarea puterilor prevăzută de constituție. În mai 2026, procentul scăzuse la 52%.
„Oamenii pun întreaga responsabilitate pentru desfășurarea războiului pe umerii președintelui. Din acest motiv, președintele simte nevoia să ia singur toate aceste decizii, ceea ce contravine Constituției Ucrainei și procedurilor legislative. Drept urmare, o singură persoană, președintele, ajunge să aibă un număr uriaș de sarcini, stimulente și cerințe complet diferite”, a declarat Iurii Hudimenko, șeful Consiliului Public Anticorupție din cadrul ministerului ucrainean al apărării.
Corupția este, de asemenea, un subiect extrem de sensibil, așa cum a remarcat Fedorov. Anul trecut, Zelenski a promulgat o lege care elimina independența procedurală a principalelor organisme anticorupție ale Ucrainei, pentru ca ulterior să revină asupra deciziei după criticile venite din partea UE și protestele din țară.
Ulterior, un fost partener de afaceri al său și mai mulți aliați au fost implicați într-o schemă de corupție de 100 de milioane de dolari în sectorul nuclear de stat, scandal care l-a obligat pe Zelenski să-l demită pe apropiatul său, Andrii Iermak, numărul doi al administrației sale. Iermak a fost pus sub acuzare pentru corupție și este judecat.
Mai mulți dintre principalii aliați ai lui Zelenski sunt, de asemenea, anchetați pentru corupție, printre care fosta ambasadoare a Ucrainei în Statele Unite, Olga Stefanișina, în timp ce organizațiile anticorupție se plâng că se confruntă în continuare cu presiuni și supraveghere intense atunci când investighează oficiali de rang înalt.
Miercuri, Zelenski a demis-o pe Irina Mudra din funcția de adjunctă a șefului cancelariei prezidențiale, la câteva ore după ce anchetatorii anticorupție i-au percheziționat locul de muncă în cadrul unei ample investigații privind o presupusă organizație criminală.
Iaroslav Jelezniak, deputat din partidul de opoziție Holos și unul dintre criticii proeminenți ai lui Zelenski, a declarat că acumularea acestor probleme îl va afecta în cele din urmă pe președinte.
El a prezis că Zelenski va avea soarta liderului britanic Winston Churchill și va pierde alegerile spre finalul conflictului.
„Indiferent cine vor fi contracandidații, Zalujnîi, Budanov, Fedorov sau altcineva, cred că vom ajunge într-o situație asemănătoare celei din 2019, când în turul al doilea va câștiga oricine, numai actualul președinte nu. În cazul acesta seamănă foarte mult cu povestea lui Churchill, omul care a câștigat războiul și apoi a fost învins la alegeri”, a spus Jelezniak.
„Oamenii vor schimbare”, a adăugat el.
Oleksandr Saienko, expert la Centrul pentru Reforme Politice și Juridice, a declarat că o criză politică ar putea fi evitată chiar și fără alegeri, dar pentru aceasta o parte din procesul decizional ar trebui readusă în parlament și în celelalte autorități ale statului.
„Parlamentul trebuie să-și recapete rolul propriu atât în procesul legislativ, cât și în controlul parlamentar. Guvernul trebuie să devină principalul centru de elaborare a politicilor publice”, a spus el. „Trebuie reluate reformele sistemului judiciar, ale instituțiilor de aplicare a legii și ale administrației publice, iar oamenii trebuie să simtă cu adevărat că au parte de dreptate și protecție”.
