Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a prezentat, luni, o amplă campanie pentru izolarea economică a Iranului, avertizând guvernele și companiile străine că ar putea pierde accesul la sistemul financiar american dacă vor continua să facă afaceri cu regimul de la Teheran, relatează Politico. Campania, pe care Bessent a numit-o „Operațiunea Paria Economic”, nu a mers până la impunerea imediată de sancțiuni împotriva băncilor și altor entități financiare din China și din alte țări care facilitează comerțul Iranului cu petrol și alte mărfuri.
În schimb, Bessent a spus că trage ceea ce el a numit un „foc de avertisment” pentru țările din întreaga lume: fie se aliniază eforturilor administrației Trump de izolare a Iranului, fie riscă consecințe financiare importante.
Bessent și administrația Trump anunțaseră de mai multe zile că intenționează să intensifice drastic presiunile economice asupra Iranului, într-o operațiune pe care secretarul Trezoreriei o comparase cu o „Zi Z economică”.
Întrebat luni, în timpul unei conferințe de presă, de ce SUA nu impun imediat aceste sancțiuni, Bessent a spus că Statele Unite vor să le acorde țărilor o perioadă în care să-și „corecteze” atitudinea. El a spus că „cronometrul tocmai a pornit”.
„Le oferim tuturor posibilitatea de a-și corecta comportamentul greșit”, a spus Bessent. „De ce aș vrea să arunc în aer sistemul financiar mondial?”.
Bessent a declarat că Trezoreria SUA se așteaptă să sancționeze până la sfârșitul săptămânii o importantă organizație financiară străină, în cadrul noii campanii.
Val de sancțiuni
Departamentul Trezoreriei și-a extins posibilitatea de a sancționa companiile străine care operează în sau sprijină cinci sectoare ale economiei iraniene: active digitale, tehnologie, aur, aviație și transport maritim. Trezoreria a impus și noi sancțiuni directe împotriva a zeci de persoane și entități asociate Iranului și a eliminat derogările care permiteau transferurile de bani către această țară și accesul iranienilor la anumite programe culturale și universitare americane.
Bessent a spus că Donald Trump îi sună pe liderii altor țări cu „cereri concrete” de reducere a legăturilor economice cu Iranul. Oficialii Trezoreriei, Departamentului de Stat și Pentagonului le cer, de asemenea, omologilor lor să ia „măsuri imediate” pentru întreruperea legăturilor economice cu Iranul, a spus Bessent.
Potrivit acestuia, fiecărei țări i-a fost stabilit un termen până la care trebuie să înceteze anumite activități legate de Iran identificate de Statele Unite, însă Bessent a refuzat să dezvăluie natura acestor cereri sau termenele exacte. „Nu mai este acceptabil să operezi în zonele gri ale acestui conflict”, a spus el.
Măsura reprezintă cea mai recentă încercare a administrației Trump de a forța încheierea unui război tot mai nepopular, ajuns în cea de-a șasea lună. Conflictul a perturbat piețele energetice mondiale, a scumpit carburanții pentru americani și devine o problemă politică tot mai mare pentru republicani înaintea alegerilor intermediare, care vor avea loc peste câteva luni.
Totodată, Bessent ajunge în centrul eforturilor administrației privind războiul, după ce luni întregi de atacuri militare, blocada porturilor iraniene și negocierile diplomatice nu au reușit să producă un acord durabil pentru încheierea conflictului.
Scepticism față de eficacitatea măsurilor
Noua strategie ar putea amplifica semnificativ tensiunile cu China, unul dintre principalii cumpărători de petrol iranian. Trezoreria a sancționat deja rafinării chineze mai mici, companii de transport maritim și rețele financiare acuzate că ajută Teheranul să-și vândă petrolul.
Sancționarea unor bănci sau companii chineze mai mari care facilitează tranzacții legate de Iran ar putea însă provoca represalii din partea Beijingului, în timp ce Trump se pregătește pentru discuțiile așteptate cu președintele chinez Xi Jinping.
Întrebat, luni, dacă Statele Unite vor merge mai departe cu sancționarea băncilor chineze, Bessent a răspuns că „nimeni nu este în afara razei sancțiunilor americane”.
Persoane care au participat în trecut la negocieri cu Iranul se declară sceptice că anunțul va schimba poziția Iranul și, mai ales, a Chinei.
„Anunțul în sine a fost apă de ploaie”, a declarat Ali Vaez, directorul proiectului pentru Iran al International Crisis Group, care a contribuit la apropierea pozițiilor dintre Iran și marile puteri în timpul negocierilor pentru acordul nuclear din 2015. „Singurul lucru care ar mai putea conta în acest moment este ca SUA să-și pună amenințările în aplicare, nu să continue să amenințe”.
Aliații lui Trump au salutat anunțul de luni, dar s-au declarat sceptici că măsurile vor funcționa.
„Mă îndoiesc”, a declarat o persoană apropiată de administrația de la Casa Albă, întrebată dacă măsura va contribui la încheierea războiului cu Iranul și care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a putea comenta deschis politica administrației. „Dar susțin toate căile de a pune presiune pe Iran care nu implică războiul”.
O a doua persoană apropiată de administrație, care a vorbit de asemenea sub protecția anonimatului, a adăugat: „Cred că ar putea avea un impact dacă chiar o pun în aplicare. Totuși, fără să rezolve problema Chinei, Iranului îi rămâne o cale de scăpare economică”.
Faptul că Bessent a evitat să rostească numele Chinei în timpul conferinței de presă, în ciuda întrebărilor repetate privind posibilitatea ca sancțiunile anunțate să vizeze Beijingul, subliniază dorința administrației de a nu periclita summitul dintre Trump și Xi programat luna viitoare.
China ține economia Iranului în picioare
China îi oferă Iranului un colac de salvare economic prin cumpărarea a aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului, transportate prin „flota fantomă” către micile rafinării independente chineze cunoscute drept „ceainice”.
Regimul chinez este probabil la fel de sceptic că administrația americană va impune, înaintea summitului, sancțiuni suficient de dure încât să perturbe comerțul său cu Iranul, în condițiile în care Trump încearcă să crească exporturile agricole americane către China și, în același timp, să evite orice întrerupere a livrărilor chineze de pământuri rare.
„China mizează pe faptul că SUA nu va dori să pericliteze actuala relație dintre cei doi lideri prin sancționarea unor entități chineze importante înaintea summitului, iar nimic din ceea ce a spus Bessent astăzi nu pare să schimbe acest calcul”, a declarat Craig Singleton, expert pentru China la think tank-ul Foundation for Defense of Democracies, cunoscut pentru pozițiile sale dure.
Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns unei solicitări a Politico pentru comentarii.
Nici ambasadele Regatului Unit, Franței, Germaniei, Emiratelor Arabe Unite, Irakului, Omanului și Azerbaidjanului nu au răspuns. În aceste țări funcționează sucursale sau filiale ale băncii iraniene Bank Melli, despre care Bessent a cerut, luni, să fie închise. Nici Biroul Economic și Comercial al Hong Kong-ului de la Washington nu a răspuns unei solicitări privind situația Bank Melli în Hong Kong.
Diplomații străini, care au vorbit sub protecția anonimatului, au avut reacții mai degrabă reținute la noua campanie de presiune. Unii au remarcat că doar câteva țări mai au schimburi comerciale importante cu Iranul, una dintre cele mai sancționate țări din lume.
„Riscul este ca regimul să reacționeze într-un mod care va agrava și mai mult situația. Dacă se simt încolțiți, pentru Gardienii Revoluției devine o chestiune de supraviețuire”, a declarat un ambasador european, referindu-se la una dintre principalele structuri militare ale Iranului.
Un diplomat european de rang înalt a spus că una dintre întrebări este cât de repede va produce rezultate noua campanie de presiune și ce rezultate vrea Trump să obțină.
Asemenea campanii de sancțiuni au nevoie de timp pentru a produce efecte, iar măsurile „s-ar putea să nu poată fi impuse atât de rapid” pe cât și-ar dori președintele, a avertizat diplomatul.
Oficialii europeni, reticenți până acum să ajute SUA în război cât timp Trump continuă să ordone atacuri cu rachete asupra Iranului, se tem că administrația americană le va cere să facă mai mult pentru sancționarea Iranului.
„Marea întrebare acum este dacă Europei i se va cere să adopte sancțiuni similare celor americane”, a declarat Giuseppe Spatafora, analist la Institutul UE pentru Studii de Securitate de la Bruxelles și fost oficial NATO. „Ar putea urma o repetare a tensiunilor din primăvară, când SUA s-au enervat pe europeni pentru că nu s-au aliniat. Depinde și cât de dure vor fi sancțiunile americane și dacă vor lovi puternic China și Rusia.”
Vaez, fostul negociator, s-a declarat sceptic că alte țări vor accepta cererile Statelor Unite, deoarece au propriile motive să păstreze relații funcționale cu Iranul.
„Vecinii Iranului nu își permit să-și transforme vecinul într-un adversar”, a adăugat el. „Unele dintre aceste țări nu vor ca Statele Unite și Israelul să reușească, de exemplu Turcia, pentru că asta le-ar transforma pe ele în următoarele ținte. Ar fi următoarele pe listă”.
