Primele rezultate din Polonia. Candidatul pro-european a câştigat primul tur al alegerilor cu 30%. Candidatul PiS e pe locul doi cu 25%

Primele rezultate ale alegerilor prezidenţiale din Polonia arată o victorie în primul tur pentru candidatul pro-european al coaliţiei premierului Donald Tusk. Rafal Trzakoswski, primarul Varşoviei, a obţinut în jur de 30%, în timp ce candidatul reacţionarilor PiS a strâns aproximativ 25% din voturi. Pe locul trei este un candidat al extremei drepte, Slawomir Mentzen, care a obţinut în jur de 12 procente din vot. 

Cei doi principali favoriţi la alegerile prezidenţiale din Polonia, candidatul partidului de guvernământ, Rafal Trzaskowski, şi naţionalistul Karol Nawrocki, au votat duminică la Varşovia şi respectiv Gdansk şi şi-au îndemnat concetăţenii să meargă la vot, informează EFE.

Trzaskowski, care în sondajele de opinie era creditat în medie cu 31,4% din voturi, a subliniat în capitala Poloniei că scrutinul pentru alegerea succesorului actualului şef al statului polonez, conservatorul Andrzej Duda, este "o sărbătoare a democraţiei".

"Fiecare alegere este o sărbătoare a democraţiei. Alegerile pentru preşedintele Republicii Polone sunt incredibil de importante, pentru că alegem o persoană care va reprezenta toate femeile şi bărbaţii polonezi", a afirmat Trzaskowski în faţa secţiei de votare, la care s-a prezentat împreună cu soţia sa, Malgorzata Trzaskowska.

Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, candidat al Coaliţiei Civice conduse de premierul Donald Tusk şi actualul primar al Varşoviei, i-a încurajat pe toţi polonezii să participe la scrutin, la care sunt înscrişi în total 13 candidaţi.

Principalul său rival, istoricul naţionalist Karol Nawrocki, care era creditat cu 25,6% din voturi în sondaje şi care, deşi candidează ca independent, este susţinut de principalul partid de opoziţie, ultra-conservatorul Lege şi Justiţie (PiS), a votat în oraşul Gdansk, în nordul ţării.

Alături de soţia sa Marta Nawrocka, de fiul lor Antoni, de fiul vitreg Daniel şi de fiica lor Kasia, Nawrocki, preşedinte al Institutului Memoriei Naţionale (IPN), în vârstă de 41 de ani, a declarat: "Merită să-mi asum responsabilitatea pentru Polonia, aşa că îi încurajez pe toţi să-şi aleagă candidatul şi să participe la alegeri".

"Este foarte important pentru că ne clădim viitorul", le-a transmis Nawrocki reporterilor, potrivit agenţiei de ştiri PAP.

Pe poziţia a treia, la distanţă mare în sondaje după Nawrocki, se află Slawomir Mentzen (creditat cu 12,1% din voturi - n.r.), consilier fiscal şi om de afaceri devenit parlamentar şi politician care candidează din partea partidului Confederaţie, care este adesea descris ca de extremă dreapta de mass-media şi critici.

După ce a votat împreună cu soţia sa, premierul polonez Donald Tusk a declarat că a ştiut de la bun început că va fi o luptă pentru fiecare vot şi că nicio persoană sau temă electorală nu poate fi subestimată.

El a subliniat însă că deja se ştie "cu certitudine" cine dintre cei doi candidaţi vor trece în turul doi, care ar urma să aibă loc la 1 iunie, dacă niciun candidat nu va primi mai mult de 50% din voturi în această duminică.

Douăzeci şi nouă de milioane de polonezi cu drept de vot sunt chemaţi să se prezinte în cele peste 32.000 de secţii din toată ţara şi 511 în străinătate între 07:00 GMT şi până la 19:00 GMT.

Preşedintele Comisiei Electorale Naţionale, Sylwester Marciniak, a declarat că alegerile se desfăşoară în mod paşnic şi că niciuna dintre comisii nu a raportat vreun incident semnificativ. 

Într-o secție de votare din Szczecin, o alegătoare în vârstă s-a prăbușit inconștientă la pământ. Membrii comisiei electorale au chemat ambulanța, dar salvatorii nu au mai putut face nimic pentru femeie și au constatat decesul. Pe durata intervenției echipajelor de urgență, procesul de vot a fost suspendat temporar, relatează www.onet.pl. 

Președintele Comisiei Electorale Naționale, Sylwester Marciniak, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că începutul votării a decurs fără incidente, relatează onet.pl. Onet este unul dintre cele mai mari site-uri de știri din Polonia. 

Majoritatea încălcărilor se referă la încălcarea tăcerii electorale pe Internet, a declarat președintele Comisiei Electorale Naționale.

Unii alegători cred că buletinele de vot sunt false pentru că colțul din dreapta sus este decupat. În Tarnów, a existat o situație în care a fost notificată poliția. Colțul din dreapta sus este tăiat la toate buletinele deoarece este un element care facilitează utilizarea șabloanelor Braille, a informat Marciniak.

„Comisiile electorale nu au nimic de ascuns. Este vorba despre înțelegere reciprocă și amabilitate. Vă rugăm să nu interferați cu activitățile electorale, să nu comentați cu voce tare”, a spus președintele Comisiei Electorale Naționale.

Există încă evenimente neconfirmate – cum ar fi unii membri ai comisiilor electorale care ar fi consumat alcool. Într-un caz, când vicepreședintele comisiei ducea un membru la secția de poliție pentru a verifica dacă este în stare de ebrietate, iar acel membru pur și simplu a fugit. În al doilea caz, este o situație la limită: s-au detectat 0,18‰ alcool în sânge, a declarat Marciniak.

Secțiile de votare din Polonia s-au deschis la ora 07.00 dimineața (08.00, ora României). Sunt 13 nume pe buletinele de vot, dar favoriții sunt primarul Varșoviei și candidatul PiS. Primele rezultate exit poll vor fi anunțate la ora 21.00, după închiderea secțiilor de vot, la fel cum se întâmplă și în țara noastră, relatează TVN24. 

28.943.594 de oameni sunt eligibili să voteze în alegerile prezidențiale din Polonia. Peste 32.000 de secții de votare au fost deschise în primul tur de scrutin.

Cei 13 candidați de pe buletinele de vot:

• Artur Bartoszewicz (economist)
• Magdalena Biejat (candidata Noii Stângi)
• Grzegorz Braun (europarlamentar)
• Szymon Hołownia (candidatul Third Way)
• Marek Jakubiak (deputat)
• Maciej Maciak (liderul Mișcării pentru Pace și Prosperitate Prosperity and Peace Movement)
• Sławomir Mentzen (candidatul formațiunii extremiste Confederația)
• Karol Nawrocki (istoric, candidatul PiS)
• Joanna Senyszyn (economist)
• Krzysztof Stanowski (jurnalist)
• Rafał Trzaskowski (primarul Varșoviei, candidatul susținut de Donald Tusk)
• Marek Woch (candidatul formațiunii Non-Party Local Government Officials)
• Adrian Zandberg (deputat, candidatul partidului Razem candidate of Razem party)

După primul tur de scrutin de duminică se așteaptă ca rezultatul să ducă la un al doilea tur între Rafał Trzaskowski, primarul liberal al Varșoviei, și Karol Nawrocki, un istoric național-conservator, relatează BBC. Dacă sondajele de opinie se confirmă, pe 1 iunie va avea loc o confruntare între candidații sprijiniți de cele două partide care au dominat politica poloneză în ultimele două decenii – o dominație de care unii alegători s-au săturat.

Confruntarea electorală are loc pe fondul unei polarizări profunde în societatea poloneză, dar și o posibilă dorință de schimbare din partea alegătorilor mai tineri sau neafiliați politic.

Astfel, votul de duminică este așteptat să reducă lista candidaților la Nawrocki și Trzaskowski, înaintea unui tur doi decisiv peste două săptămâni. Totodată, analiștii vor urmări cu atenție și performanța lui Sławomir Mentzen, co-lider al partidului de extremă dreaptă Confederația, care este anti-Bruxelles, anti-imigrație și profund critic la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Cine sunt candidații: 

• Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei și un aliat apropiat al partidului de centru-stânga aflat la guvernare, condus de Donald Tusk, conduce în sondajele de opinie în cursa pentru a-l înlocui pe Andrzej Duda, cu un procent de 32,3% din preferințele alegătorilor

• Istoricul Karol Nawrocki, aflat la 4–6 procente în urmă, este susținut de Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat în opoziție după ce a pierdut guvernarea în urmă cu 18 luni, cu un procent de 25,9% din preferințele alegătorilor

• Al treilea în clasament este Slawomir Mentzen, candidat al partidului de extremă dreapta naţionalist libertarian Confederaţia, cu un procent de 12,2% din preferințele alegătorilor

„Aceasta nu este o victorie a valorilor liberale. Este o alegere între un populism de dreapta stupid și autoritar și un populism liberal ipocrit și, în opinia mea, corupt din punct de vedere moral,” a declarat Konstanty Gebert, editorialist la Kultura Liberalna, pentru BBC.

Principalele teme de campanie din alegerile prezidențiale din Polonia din 2025 au reflectat polarizarea politică profundă din țară și din societatea poloneză, dar și schimbările geopolitice din Europa. Iată cele mai importante teme: 

Relația cu Uniunea Europeană

• Rafał Trzaskowski (pro-european): susține apropierea de Bruxelles, reconstrucția relațiilor externe după perioada guvernării PiS și consolidarea poziției Poloniei în UE.

• Karol Nawrocki (național-conservator): critică influența Bruxelles-ului, promovează o Polonie suverană și conservatoare, aliniată mai degrabă cu Donald Trump decât cu liderii europeni tradiționali. De altfel, el a și fost la Casa Alba, unde s-a întâlnit cu Donald Trump, ceea ce a dus la acuzații de ingerință a SUA în alegerile din Polonia. 

Reforma Justiției și statul de drept

• Rafał Trzaskowski: sprijină planurile premierului Donald Tusk de restabilire a independenței justiției, afectată grav în timpul guvernării PiS.

• Karol Nawrocki și sprijinitorii PiS susțin menținerea reformelor anterioare, considerate de UE ca fiind o încălcare a normelor democratice.

Drepturile reproductive și avortul

Dreptul la avort este un subiect extrem de controversat în Polonia, o țară majoritar catolică. 

• Rafał Trzaskowski: sprijină liberalizarea legislației avortului, în prezent una dintre cele mai restrictive din Europa. De altfel, schimbarea legislației anti-avort este și o promisiune făcută de Donald Tusk femeilor poloneze

• Karol Nawrocki: este categoric împotriva oricărei relaxări și se aliniază pozițiilor conservatoare tradiționale.

Drepturile LGBTQ+ și parteneriatele civile

• Rafał Trzaskowski: promovează parteneriatele civile pentru cuplurile de același sex, o premieră pentru Polonia. În trecut, primarul Varșoviei a fost un susținător vocal al drepturilor LGBTQ+ și a participat la marșurile pentru egalitate organizate în capitală.

• Karol Nawrocki: se opune acestor măsuri, reflectând poziția conservatoare a PiS și influența Bisericii Catolice. De altfel, la o dezbatere prezidențială, într-o încercare de a-și pune contracandidatul într-o ipostază „jenantă” i-a dat un steag LGBTQ, pe care Rafał Trzaskowski luat și l-a pus pe jos, prilej cu care candidata stângii Magdalena Biejat l-a ridicat și a spus că ei nu îi este rușine cu el. 

Securitate și apărare

În contextul războiului din Ucraina, ambele tabere au pus accent pe investiții masive în apărare. Însă, în timp ce Donald Tusk și Rafal Trzaskowski vor o alianță solidă cu NATO și SUA, Karol Nawrocki, în schimb, susține o relație privilegiată cu Donald Trump și o poziție mai dură față de UE și Ucraina.

Economie și costul vieții

• Rafal Trzaskowski: propune măsuri sociale moderate, sprijin pentru clasa mijlocie și investiții în infrastructură.

• Karol Nawrocki: promite păstrarea beneficiilor sociale generoase introduse de PiS, dar cu o retorică anti-elitistă și anti-globalistă.

Cu câteva ore înainte ca perioada de campanie electorală să se încheie vineri, premierul Donald Tusk a acuzat un grup de hackeri ruși că au atacat site-urile unor partide aflate la guvernare. Site-ul Platformei Civice a lui Tusk nu a fost disponibil, alături de cel al unui partener conservator agrar mai mic, Partidul Popular Polonez. Anul acesta, Polonia intenționează să cheltuiască 4,7% din PIB pentru apărare, un procent mai mare decât orice alt stat membru NATO.

De când a recâștigat puterea din mâinile rivalilor săi populiști în urmă cu un an și jumătate, premierul Poloniei Donald Tusk s-a confruntat cu un obstacol foarte încăpățânat în calea planurilor sale: președintele țării, Andrzej Duda, cel care este de zece ani la vârful națiunii. Asta s-ar putea schimba după alegerile prezidențiale decisive, care încep cu primul tur de scrutin duminică, 18 mai, scrie CNN, care, în esență, se dispută între candidatul lui Tusk și cel al lui Duda.  

O miză uriașă

Pentru Donald Tusk, dar și pentru Europa, miza este uriașă: palatul prezidențial este ultima redută politică a PiS, partid care timp de opt ani a dus o campanie de subminare a independenței justiției, a presei și a instituțiilor culturale din Polonia. Donald Tusk, care a învins guvernul PiS la sfârșitul anului 2023, a reorientat Varșovia către Bruxelles, unde liderii europeni îl văd ca pe un model de debarasare de populism, într-o perioadă în care majoritatea liderilor centriști europeni sunt sub presiunea dreptei.

Dar Andrzej Duda s-a folosit de dreptul de veto prezidențial pentru a bloca numeroase inițiative ale premierilui Tusk pentru a demonta moștenirea PiS, inclusiv reformele judiciare – o piesă centrală a programului său. De asemenea, a întârziat adoptarea unor legi privind infracțiunile motivate de ură și accesul la contracepție, fie prin veto direct, fie trimițând proiectele în impas legal.

Dreptul de veto al președintelui Poloniei

Președintele Poloniei este șeful statului, însă, tradițional, are un rol mai degrabă ceremonial decât executiv, spre deosebire de premier, care conduce efectiv guvernul. Totuși, dreptul de veto îi permite președintelui să acționeze ca o contrapondere și Duda a intervenit frecvent în dezbaterile politice, intrând în conflict public cu Tusk pe diverse teme.

Dacă Karol Nawrocki, candidatul susținut de PIS, ar câștiga alegerile acest obstacol politic ar rămâne prezent până la următoarele alegeri parlamentare din 2027.

„O victorie a lui Nawrocki ar diminua semnificativ capitalul politic intern al premierului. Nu doar că i-ar reduce spațiul de manevră lui Tusk, dar ar tensiona și coaliția sa de guvernare, membrii acesteia fiind probabil în dezacord cu privire la modul de a reacționa la un președinte de opoziție.” a scris Marta Prochwicz Jazowska de la Consiliul European pentru Relații Externe.

În schimb, o președinție a lui Rafel Trzaskowski i-ar oferi lui Tusk libertate de acțiune. Primarul liberal al Varșoviei este o voce pro-europeană și social-liberală în politica poloneză și a pierdut la limită alegerile prezidențiale precedente în fața lui Duda.

Deși candidații la președinție în Polonia sunt oficial independenți, afilierea lor politică este bine cunoscută, iar partidele majore își susțin public candidatul.

Totuși, nu toate promisiunile lui Tusk ar deveni imediat realitate. Premierul va avea în continuare nevoie de susținerea largii sale coaliții guvernamentale, mai ales pentru reforme controversate într-o țară profund catolică. De pildă, Tusk a promis relaxarea restricțiilor privind avortul, care în prezent sunt interzise aproape total, dar și recunoașterea parteneriatelor civile între persoanele de același sex. Ambele angajamente se confruntă cu opoziție din partea unor parlamentari din coaliția sa.