Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Planul în 10 puncte prezentat de Volodimir Zelenski pentru pacea în Ucraina, la Forumul Economic de la Davos
- Sancțiunile forțează companiile rusești să plece din Cipru
- Germania livrează muniție pentru tancuri și vehicule în Ucraina
- Antony Blinken, sceptic în legătură cu posibilitatea unei încetări a focului
- Ursula Von der Leyen: Sunt încrezătoare că vom găsi o soluţie în UE-27 pentru fondurile necesare Ucrainei
- Dmitro Kuleba: Obiectivul Ucrainei în 2024 este obţinerea supremaţiei aeriene faţă de Rusia
- Peste 26.000 de refugiaţi din Ucraina sprijiniţi la Isaccea, de la începutul războiului
- Rusia a atacat peste noapte cu 20 de Shahed, dintre care 19 au fost doborâte
- Belarusul a inclus în doctrina militară utilizarea armelor nucleare
- Macron: Franța va livra Ucrainei 40 de rachete Scalp și "sute de bombe"
- Două persoane rănite în urma unui atac al rușilor în Herson
- Orban spune că acordarea unui ajutor de 50 de miliarde de euro Ucrainei ar încălca interesele UE
- Camionagiii polonezi ajung la un acord cu guvernul și acceptă să pună capăt blocadei
Update 20:53 Volodimir Zelesnki a prezentat acest plan mai multor șefi de stat și de guvern în perspectiva unei încetări a războiului de invazie a Rusiei în Ucraina.
Ce prevede acesta:
1 - Securitatea nucleară
Rusia trebuie să își retragă imediat trupele de la centrala nucleară din Zaporojie, ca aceasta să fie plasată sub controlul Agenției Internaționale de Energie Atomică și al personalului ucrainean.
2 - Securitate alimentară
Prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene și extinderea acestuia pentru ca nave cu alimente să poată pleca din porturile Nicolaev și Olvia. De asemenea, Ucraina solicită tuturor țărilor să se alăture inițiativei Grain from Ukraine - asistență alimentară pentru cei mai săraci.
3 - Securitate energetică
Accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană și de apărare antirachetă pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva noilor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice.
Kiev propune trimiterea unei misiuni ONU pentru inspectarea infrastructurii energetice critice a Ucrainei, în vederea evaluării daunelor și a nevoilor de reconstrucție și pentru a preveni distrugerea lor în continuare. O limitare a prețului la resursele energetice rusești.
4 - Eliberarea tuturor prizonierilor și a celor deportați în Rusia.
5 - Punerea în aplicare a cartei ONU și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și a ordinii mondiali.
6 - Retragerea trupelor ruse și încetarea ostilităților. Rusia trebuie să își retragă toate trupele și formațiunile armate de pe teritoriul Ucrainei, iar Kievul să poată prelua controlul asupra tuturor secțiunilor graniței sale de stat cu Federația Rusă.
7 – Justiție: tribunal special instituit, recunoscut internațional pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei și crearea unui mecanism de compensare a pierderilor cauzate de război.
8 -Protecția imediată a naturii.
Ucraina are nevoie de ajutor pentru deminare, fonduri și tehnologii pentru restabilirea instalațiilor de tratare a apei.
9 - Garanții de securitate pentru Ucraina.
10 - Părțile trebuie să semneze un document care să stabilească fârșitul războiului.
În replică, Vladimir Putin, președintele Rusiei, susține că Zelenski a venit cu acest plan pentru că armata ucraineană a eșuat.
”Acum este complet evident – nu numai că a eșuat contraofensiva lor, dar armata rusă are pe deplin inițiativa. Dacă aceasta (conflictul) continuă, statalitatea ucraineană poate suferi daune ireparabile, foarte grave. În ceea ce privește acest proces de negociere, este o încercare de a ne forța să renunțăm la câștigurile pe care le-am obținut în ultimul an și jumătate. Dar este imposibil”, a declarat Putin.
Update 18:50 Tot mai multe companii rusești pleacă din Cipru, deoarece sancțiunile occidentale au un impact asupra capacității lor de a opera.
Potrivit Kommersant, multe dintre companiile rusești care resimt efectele sancțiunilor occidentale au ales să se relocheze în Rusia sau în țări mai prietenoase cu afacerile rusești, cum ar fi Kazahstan sau Emiratele Arabe Unite.
O scurgere masivă de documente financiare de la furnizorii ciprioți de servicii financiare în noiembrie 2023, supranumită "Cyprus Confidential", și o investigație ulterioară a Consorțiului internațional al jurnaliștilor de investigație (ICIJ), au constatat că serviciile financiare din Cipru au ajutat în mod activ oligarhii ruși și aliații președintelui rus Vladimir Putin să se sustragă sancțiunilor.
În urma dezvăluirilor, președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat că a invitat experți în domeniul criminalității financiare pentru a ajuta la investigațiile privind eludarea sancțiunilor.
Nu ar trebui să existe "absolut nicio umbră" deasupra Ciprului, deoarece aceasta dăunează capacității de a atrage investiții străine "de calitate", a spus el.
Rapoartele recente arată, de asemenea, că represiunea cipriotă împotriva banilor ruși ar putea fi fructuoasă.
Update 16:50 Germania a predat Ucrainei muniție pentru tancurile Leopard 1, precum și căști, drone și vehicule, a anunțat guvernul german.
Livrările provin din armata germană și din contracte guvernamentale cu companii private. Contractul mai cuprinde 16 camioane-cisternă Zetros, opt transportoare blindate pentru trupe, cinci vehicule de protecție a frontierelor și alte trei vehicule.
Livrarea include, de asemenea, 50 de terminale mobile de satelit, 25 de drone de recunoaștere Heidrun și 1.840 de căști de protecție.
Germania a declarat că intenționează, de asemenea, să livreze 15 tunuri antiaeriene Gepard pentru a ajuta Ucraina în domeniul apărării aeriene, dar, din motive de securitate, nu oferă detalii privind datele de livrare.
Cancelarul german Olaf Scholz i-a spus președintelui american Joe Biden, la 16 ianuarie, că Berlinul va oferi unilateral Ucrainei asistență de securitate și sprijin umanitar în valoare de peste șapte miliarde de euro în 2024.
Update 15:30 Secretarul de stat american Antony Blinken şi-a exprimat miercuri îndoiala cu privire la posibilitatea unei încetări a focului în Ucraina, subliniind că Rusia nu şi-a arătat în niciun fel dorinţa de a "negocia cu bună-credinţă", la aproape doi ani de la începutul invaziei, relatează AFP.
"Nu vedem asta", a declarat Blinken la Forumul Economic Mondial de la Davos, în legătură cu posibilitatea unei încetări a focului.
"Suntem mereu deschişi şi atenţi, pentru că poporul ucrainean doreşte (încetarea focului) mai mult decât oricine altcineva", a adăugat el.
"Însă Rusia trebuie să aibă dorinţa de a se angaja, de a negocia cu bună-credinţă, pe baza principiilor fundamentale care au fost puse sub semnul întrebării de agresiunea sa - integritatea teritorială, suveranitatea, independenţa", a subliniat şeful diplomaţiei americane.
"Dacă şi când Rusia va fi pregătită să negocieze pe această bază, ea va găsi ucraineni care vor să facă acest lucru şi cu siguranţă va găsi sprijinul Statelor Unite", a dat asigurări Blinken.
Update 14:30 Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, că este "încrezătoare" că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor găsi o soluţie pentru a furniza fonduri Ucrainei, o chestiune blocată în prezent de rezistenţa Ungariei.
Ursula Von der Leyen a susţinut un discurs în Parlamentul European după ce luna trecută liderii europeni au dat undă verde începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, dar apoi au eşuat în alocarea unui pachet de 50 de miliarde de euro drept ajutor pentru Ucraina de la bugetul UE, din cauza împotrivirii Ungariei.
"Ultimul Consiliu European a arătat voinţa politică de a fi alături de Ucraina atâta timp cât va fi necesar. Dar trebuie să susţinem această decizie cu fonduri adecvate. Am propus să garantăm finanţare stabilă şi substanţială pentru Ucraina în următorii patru ani", a spus Ursula von der Leyen în plenul PE.
"Pentru a susţine funcţionarea zilnică a statului, pentru a stabiliza economia şi a o aduce mai aproape de Uniunea noastră este nevoie de un buget UE actualizat", a pledat şefa executivului UE.
Ea le-a spus eurodeputaţilor că nu este vorba numai despre Ucraina în revizuirea bugetului multianual al UE, ci şi despre competitivitate, migraţie, susţinerea Balcanilor de Vest şi solidaritate când se produc dezastre naturale.
"Acestea sunt priorităţi pe care le împărţim. Şi sunt încrezătoare că o soluţie în 27 este posibilă", a mai spus Ursula von der Leyen.
Update 13:40 Ucraina a comunicat miercuri că obiectivul său pentru acest an este obţinerea supremaţiei aeriene în războiul cu Rusia, dar a avertizat că pentru victorie mai este nevoie de timp şi de ajutor occidental, transmite AFP.
La Forumul Economic de la Davos, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a afirmat că "în 2024 prioritatea este să alungăm Rusia de pe cer, fiindcă cine controlează cerul va stabili când şi cum se va încheia războiul". "I-am învins (pe ruşi) în 2022 pe pământ, i-am învins în 2023 pe mare şi ne concentrăm să îi învingem în 2024 în aer", a mai susţinut el.
Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, dar nu a reuşit să cucerească Kievul, iar ulterior forţele ruse au fost respinse din nord, nord-est şi parţial din sud. Anul trecut, prin atacuri cu drone maritime şi cu rachete, ucrainenii au reuşit să spargă blocada impusă de ruşi unor porturi de la Marea Neagră şi să îşi reia o parte din exporturi, în special cele de cereale.
Kuleba a insistat că pentru supremaţia aeriană ţara sa are nevoie de avioane din Occident; anul acesta urmează să primească aparate F-16, reaminteşte AFP. De asemenea, Ucraina cere rachete cu rază lungă de acţiune, iar până acum Statele Unite şi aliaţii europeni au furnizat un număr mic de astfel de arme, pentru a nu provoca Rusia. Ministrul a adăugat, într-un grup de dezbateri de la evenimentul din Elveţia, că Ucraina şi-a mărit "semnificativ" producţia de drone.
În prezent, ruşii atacă aproape în fiecare noapte teritoriul ucrainean cu drone şi rachete lansate de pe teren, de pe mare sau din aer. Sistemele defensive primite din Occident le permit ucrainenilor să doboare majoritatea acestor arme, însă Kievul a avertizat că va rămâne fără muniţii dacă nu primeşte mai multe din America şi Europa.
"Luptăm cu un inamic foarte puternic, un inamic foarte mare, un inamic care nu doarme niciodată. Pentru asta este nevoie de timp", a recunoscut Kuleba.
AFP apreciază că europenii şi americanii tergiversează în continuare înarmarea Ucrainei, în contextul propriilor disensiuni politice interne.
Preşedintele rus Vladimir Putin a repetat marţi că este în joc însăşi existenţa statului ucrainean, după ce contraofensiva ucraineană din 2023 nu a reuşit să elibereze teritoriile ocupate de Rusia. "Nu doar că a dat greş contraofensiva lor, ci iniţiativa este în întregime în mâinile forţelor armate ruse. Dacă merge tot aşa, statutul statului ucrainean ar putea suferi o lovitură ireparabilă şi foarte gravă", a ameninţat liderul de la Kremlin.
Update 12:00 Asociaţia pentru servicii umanitare YouHub a oferit de la începutul războiului declanşat de Rusia în Ucraina sprijin în valoare totală de 1,8 milioane de euro pentru peste 26.100 de persoane refugiate care au intrat în România prin punctul de trecere a frontierei din oraşul tulcean Isaccea.
"În ultimii doi ani, 26.133 de persoane au beneficiat de asistenţă umanitară la Isaccea, din care 1.961 sunt femei cu vârste de peste 60 de ani, 9.040 au vârste între 18 şi 59 de ani, 5.465 sunt fete, 3.766 sunt bărbaţi, iar 5.066 sunt băieţi.
Am oferit sprijin constând în alimente neperisabile, 19 tone de apă, 7.790 de kituri de igienă personală pentru fiecare an, servicii de cazare temporară, consiliere psihologică, asistenţă socială. Valoarea totală a ajutorului a fost de 1,8 milioane de euro", a afirmat preşedintele YouHub, Andreeas Novacovici.
Din suma de 1,8 milioane de euro, 800.000 de euro este contravaloarea serviciilor oferite de o clinică din Tulcea persoanelor din Ucraina, iar diferenţa o reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru pachetele de asistenţă socială, transport, dar şi susţinerea salarială şi taxe plătite la bugetul statului.
El a apreciat buna colaborare cu instituţiile statului - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta, Ambulanţa, Poliţia Isaccea, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, inclusiv în domeniul prevenirii traficului de persoane.
În opinia preşedintelui Andreeas Novacovici, cel mai important lucru în momentul de faţă este ca instituţiile statului să coopereze o organizaţiile neguvernamentale, iar statul să preia problematica refugiaţilor din Ucraina şi să sprijine integrarea acestora.
"În toate statele în care există această problemă socială, un val mare de refugiaţi, ISU, spitalele, direcţiile generale de protecţie a drepturilor copilului, trebuie să fie pregătite să preia această problemă socială şi să o ducă spre un nivel decent de integrare a acestor persoane, pentru că tot ce înseamnă sprijin internaţional e redus la minim.
Va fi practic o nevoie urgentă ca statul să-şi asume acest rol de facilitator al integrării şi de factor decizional în situaţii urgente. Noi vom fi în continuare acolo, cât timp consideră ISU că este nevoie de noi, în condiţiile şi limitele bugetului pe care am reuşit să-l construim în acest an şi vom contribui cu tot ce se poate", a menţionat preşedintele Andreeas Novacovici.
Update 10:30 Rusia a atacat în noaptea de marți spre miercuri cu 20 de drone Shahed, raportează armata ucraineană.
Forțele aeriene ucrainene, în colaborare cu trupele antiariene și alte unități au doborât 19 dintre acestea, potrivit sursei citate.
Update 09:30 Belarusul a inclus în doctrina militară utilizarea armelor nucleare, a declarat marţi presei ministrul Apărării, Viktor Hrenin, informează DPA.
El a explicat că, având în vedere agravarea ameninţărilor externe, a fost necesară revizuirea regulilor în vigoare din 2016.
Ministrul nu a dat detalii despre posibila utilizare a armelor atomice.
Rusia, aliată a Belarusului, a desfăşurat anul trecut rachete nucleare tactice pe teritoriul acestei foste republici sovietice, în contextul tensiunilor cu NATO acutizate din februarie 2022, când a început invazia forţelor ruse în Ucraina.
Update 08:00 Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat marţi că va merge în Ucraina în luna februarie şi că Franţa va livra Kievului 40 de rachete Scalp cu rază lungă de acţiune, precum şi "sute de bombe".
"Voi merge chiar eu în Ucraina în februarie" şi "vom face noi livrări: aproximativ 40 de rachete Scalp şi câteva sute de bombe", a spus preşedintele Franţei într-o conferinţă de presă, relatează kyivindependent.com.
Rachetele SCALP sunt echivalentul British Storm Shadows, cu o rază de acțiune de până la 250 de kilometri. Macron a acceptat pentru prima dată să transfere rachete SCALP în Ucraina în iulie 2023, la summitul NATO de la Vilnius.
Anunțul lui Macron urmează unei serii de atacuri aeriene intense ale Rusiei asupra țintelor civile din Ucraina.
Update 00:00 Președintele SUA, Joe Biden, îi va primi la Casa Albă liderii Congresului și pe mai mulți politicieni de top pentru a discuta cu privire la cererea de finanțare suplimentară, inclusiv asistență militară, pentru Ucraina.
La întâlnirea de la Casa Albă sunt așteptați să participe Chuck Schumer, liderul majorității din Senat (democrați), Mitch McConnell, liderul minorității republicane, Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților (republicani) și Hakeem Jeffries, liderul minorității democrate din Camera Reprezentanților.
Această întâșnire vine pe fondul lipsei de progrese în ceea ce privește un acord al Congresului care să deblocheze aprobarea unor fonduri suplimentare pentru a ajuta Ucraina, Taiwan și Israel, precum și a unor măsuri anti-migrație sporite la granița de sud a SUA.
Compromisul a fost îngreunat, în special, de poziția lui Johnson, care cere o abordare mult mai strictă pentru limitarea migrației la granița dintre SUA și Mexic decât au convenit negociatorii din Senat.
În data de 27 decembrie, SUA au anunțat un nou pachet de ajutor militar de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina, ultimul din acest an. Ulterior, Casa Albă a declarat că SUA nu mai dispune de bani pentru un nou ajutor militar pentru Ucraina până când noul pachet nu va fi adoptat de Congresul american.
