Algerienii şi marocanii au îngroşat în anul 2017 fluxul migrator pe Mediterana către Spania, ţară unde sosirile migranţilor ilegali s-au triplat faţă de anul precedent, însă majoritatea celor veniţi în Europa în căutarea unei vieţi mai bune au debarcat tot în Italia, în timp ce între liderii, informează joi AFP.
Între 1 ianuarie şi 20 decembrie 2017 în total 21.468 de migranţi au debarcat pe coastele Spaniei, faţă de 6.046 anul anterior.
'Avem o presiune migratorie în toată zona Mediteranei', a declarat joi ministrul spaniol de interne Juan Ignacio Zoido. El a avertizat luna trecută că în Spania nu mai sunt locuri libere în taberele de refugiaţi, prin urmare a decis ca un grup de circa 500 de migranţi să fie găzduit într-o închisoare, unde migranţii au toate condiţiile, 'mijloace sanitare, duşuri, încălzire centrală, paturi, săli de sport', argumentând de asemenea că această soluţie este preferată improvizării rapide a unor tabere unde sunt greu de asigurat condiţiile necesare, decizia sa provocând însă critici din partea unor ONG-uri.
Un episod inedit s-a petrecut tot în Spania la începutul lunii august, când o barcă pneumatică în care se aflau zeci de migranţi a ajuns la ţărm în mijlocul unei plaje pline de turişti la Zahara de los Atunes, pe coasta andaluză. Filmări postate pe reţelele de socializare au arătat sosirea bărcii şi migranţii sărind din ea şi luând-o la fugă pe plajă.
În timp ce în Spania a crescut, fluxul migrator a diminuat în schimb în Italia şi Grecia. Însă Italia rămâne principala poartă de intrare a migranţilor în Europa, cu aproape 119.000 de sosiri anul acesta, cifră cu aproximativ o treime mai mică faţă de cea din 2016. Această scădere este rezultatul acordurile încheiate de autorităţile italiene cu guvernul libian recunoscut de comunitatea internaţională şi cu grupări libiene.
În Grecia au fost înregistraţi anul acesta încă 28.800 de migranţi, de şase ori mai puţini decât în 2016, ca efect al acordului dintre UE şi Turcia ce prevede returnare către această ţară a migranţilor veniţi dinspre teritoriul turc.
Traversarea Mediteranei în ambarcaţiunile precare sau improvizate oferite de traficanţi s-a soldat şi anul acesta cu un număr ridicat de victime în urma naufragiilor şi a altor accidente, 3.116 migranţi murind în încercarea lor de a ajunge în Europa, după alte 4.967 de victime în 2016.
Cea mai mare parte a migranţilor veniţi în Europa pe Mediterana provin în continuare din ţările Africii sub-sahariene. Totuşi, anul acesta s-a constatat o creştere a numărului algerienilor şi marocanilor, în special în rândul celor care au debarcat în Spania.
Problema migraţiei rămâne un subiect important pe agenda Uniunii Europene şi provoacă în continuare divergenţe între statele membre. În timp ce Comisia Europeană şi guverne vest-europene insistă pe redistribuirea migranţilor prin cote obligatorii în toate statele UE, invocând argumentul 'solidarităţii', statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) refuză să preia migranţi şi denunţă o politică europeană care încurajează migraţia.
Prin urmare, la Consiliul European de iarnă liderii europeni nu au reuşit să ajungă la un acord privind revizuirea politicii europene de azil prevăzute în 'regulamentul Dublin'. În prezent acest regulament obligă migranţii să ceară azil în prima ţară pe unde au intrat în blocul comunitar, prevedere considerată depăşită de Comisia Europeană.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk - care a pledat pentru renunţarea la cotele obligatorii ce au provocat 'diviziuni' în UE, ideea sa fiind însă respinsă de Comisia Europeană -, a estimat că va fi 'foarte dificil' ca statele UE să ajungă la un compromis în această chestiune, dar a anunţat alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că la summitul european din decembrie a fost stabilit obiectivul ca până în iunie 2018 să fie aprobată noua politică de azil a UE.
Juncker a cerut statelor membre să examineze propunerile deja prezentate, printre acestea fiind şi transformarea cotelor obligatorii într-un mecanism automat şi permanent, iar dacă nu se va ajunge la un consens el nu a exclus recurgerea din nou la un vot prin majoritate calificată, la fel ca în cazul cotelor obligatorii adoptate în anul 2015, propunere împărtăşită de mai mulţi lideri vest-europeni în speranţa că astfel va fi neutralizată opoziţia ţărilor din Est
Sursă: Agerpres
