Antena 3 CNN Externe Rusia a refuzat să excludă o desfășurare militară în Cuba și Venezuela în cazul în care discuțiile cu Occidentul eșuează

Rusia a refuzat să excludă o desfășurare militară în Cuba și Venezuela în cazul în care discuțiile cu Occidentul eșuează

Rusia a refuzat să excludă o desfășurare militară în Cuba și Venezuela în cazul în care discuțiile cu Occidentul privind securitatea europeană și Ucraina eșuează, avertizând în același timp că ultimele discuții cu NATO nu au ajuns nicăieri

Rusia a refuzat să excludă o desfășurare militară în Cuba și Venezuela în cazul în care discuțiile cu Occidentul eșuează
Sursa foto: Getty
de Alexandra Ionescu    |    14 Ian 2022   •   12:00

Într-o aparentă încercare de a forța administrația Biden, Serghei Ryabkov, care a condus delegația Rusiei într-o întâlnire cu SUA de luni, a declarat televiziunii ruse că nu poate nici confirma, nici exclude trimiterea de trupe militare în Cuba și Venezuela dacă discuțiile eșuează. Întrebat despre acești pași, el a spus „totul depinde de acțiunile omologilor noștri din SUA”.

Între timp, un alt diplomat rus de rang înalt a amenințat cu „măsuri necesare” nespecificate dacă cerințele de securitate ale Moscovei nu sunt îndeplinite.

La sfârșitul unei săptămâni de discuții diplomatice care pare să nu fi produs niciun progres, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat că SUA dispune de informații secrete cum că Rusia se pregătește să inventeze scuze cu privire la un atac iminent ucrainean asupra forțelor ruse ca pretext pentru invazie.

„Am văzut acest truc în 2014. Ei se preăgtesc să joace din nou acest joc”, a spus Sullivan și a sadăugatcă administrația va împărtăși mai multe informații în următoarele 24 de ore.

Sullivan a spus că nu au fost stabilite date pentru alte discuții, dar a adăugat: „Suntem înlegătură cu rușii și vom vedea ce urmează”.

Între timp, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, i-a promis omologului său ucrainean, Oleksii Reznikov, că va continua furnizarea de „asistență defensivă” pentru a ajuta la dezvoltarea capacității forțelor armate ale Ucrainei.

Michael Carpenter, reprezentantul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a spus clar că nu s-au înregistrat progrese în dezamorsarea tensiunilor la reuniunea de joi.

„Toba războiului sună puternic, iar retorica a devenit destul de stridentă”, a spus Carpenter jurnaliştilor.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că discuțiile OSCE au consolidat sprijinul internațional pentru Ucraina în fața a ceea ce el a numit „ultimatumuri ilegale și presiuni militare din partea Rusiei”. El a spus că aliații occidentali ai țării împărtășesc poziția Ucrainei conform căreia ar trebui să fie liberă să aleagă la ce alianțe de securitate s-a alăturat, inclusiv NATO.

Europa se confruntă cu cel mai mare risc de război din ultimii 30 de ani

O serie de declarații sumbre ale înalților oficiali ruși a apărut în timp ce ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau, a avertizat că Europa s-a confruntat cu cel mai mare risc de război din ultimii 30 de ani.

Rau s-a adresat celor 57 de națiuni ale OSCE, o organizație care include Rusia, Ucraina, Statele Unite și națiuni europene. A fost a treia oară în această săptămână, Rusia a discutat despre securitate cu țările occidentale.

„Se pare că riscul de război în zona OSCE este acum mai mare decât oricând în ultimii 30 de ani”, a spus Rau. „De câteva săptămâni ne confruntăm cu perspectiva unei escalade militare majore în Europa de Est”.

Rusia a mobilizat 100.000 de soldați și a plasat echipament militar de-a lungul graniței sale cu Ucraina, emițând în același timp o serie de cerințe de securitate despre care NATO a spus că sunt imposibil de îndeplinit, cum ar fi îndepărtarea trupelor membrilor estici ai alianței și blocarea oricărei cereri de aderare de la Kiev.

Ryabkov a spus că discuțiile au ajuns într-o fundătură.

Carpenter a reafirmat disponibilitatea SUA de a continua dialogul, dar a adăugat „nu vom renegocia principiile de bază”, enumerand Acordurile de la Helsinki din 1975, Carta ONU și Carta de la Paris din 1990, care au afirmat dreptul statelor suverane de a lua propriile decizii cu privire la propria securitate.

„Acestea sunt sacrosfinte. Acestea sunt piatra noastră de bază”, a spus Carpenter.

„Suntem bucuroși să vorbim despre mecanismele de soluționare a conflictelor, bucuroși să vorbim despre reținerea reciprocă și reducerea riscurilor și construirea încrederii, transparența militară, toate aceste lucruri sunt deschise dialogului”, a spus Carpenter.

Oficialii ruși s-au concentrat asupra acordurilor pe care Moscova le-a redactat în decembrie și au cerut un răspuns. Misiunea țării în cadrul OSCE a amenințat că Moscova va lua „măsurile necesare” dacă Occidentul nu va răspunde cererilor Rusiei.

„Dacă nu auzim un răspuns constructiv la propunerile noastre într-un interval de timp rezonabil și un comportament agresiv față de [Rusia] continuă, va trebui să luăm măsurile necesare pentru a asigura echilibrul strategic și a elimina amenințările inacceptabile la adresa securității noastre naționale”, a declarat misiunea Rusiei la OSCE pe Twitter, citându-l pe ambasadorul său la OSCE, Alexander Lukashevich.

Misiunea rusă OSCE a avertizat, de asemenea, că „poate apărea o criză pe continent cu consecințe imprevizibile pentru securitatea europeană”.

Riscul unor provocări din partea Moscovei rămâne ridicat

La Kiev, Pavlo Klimkin, predecesorul lui Kuleba în calitate de ministru de externe ucrainean, a declarat că discuțiile de săptămâna aceasta cu Kremlinul de la Geneva, Bruxelles și Viena au „atenuat tensiunile”. Dar el a spus că riscul unei „provocări militare” sau unor „alte provocări” din partea Moscovei rămâne extrem de ridicat, „mai ales la sfârșitul iernii sau la începutul primăverii”.

„Pe măsură ce discuțiile continuă, amenințarea unei escalade imediate, cel puțin gradul de tensiune, a scăzut. Asta nu înseamnă că pericolul a devenit mult mai mic. A devenit mai scăzut, dar persistă”, a declarat Klimkin pentru agenția de presă Interfax-Ucraina.

Klimkin a prezis că Vladimir Putin are mai multe șanse să atace Ucraina folosind „metode hibride” decât să organizeze o invazie militară în toată regula.

„Blitzkrieg împotriva Ucrainei este imposibil. Ei înțeleg că mai mult de o treime din oamenii noștri sunt pregătiți să lupte, iar când va exista pericol pentru țară, sunt sigur că vor fi și mai mulți.” El a spus că Putin vrea să dea timpul înapoi și să facă din Europa Centrală și de Est o zonă de influență și dominație rusă din nou, așa cum era în vremea sovietică.

„Aceasta este prin definiție o nebunie pură... adevăratul scop al Rusiei este distrugerea statului ucrainean. Însăși existența noastră împiedică modelul lui Putin de guvernare”, a spus Klimkin.

O ruptură completă între relațiile dintre SUA și Rusia

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ar putea exista o ruptură completă în relațiile dintre SUA și Rusia dacă sunt adoptate sancțiuni propuse care vizează președintele rus Vladimir Putin și alți lideri civili și militari de top. Democrații din Senat au propus, de asemenea, să vizeze principalele instituții financiare rusești dacă Moscova trimite trupe în Ucraina.

De asemenea, UE elaborează posibile sancțiuni, deși a refuzat să dezvăluie detalii.

Luna trecută, Ryabkov a comparat tensiunile actuale asupra Ucrainei cu criza rachetelor cubaneze din 1962 - când Uniunea Sovietică a desfășurat rachete în Cuba și SUA au impus o blocada navală a insulei.

Acea criză s-a încheiat după ce John F Kennedy și Nikita Hrușciov au convenit că Moscova își va retrage rachetele în schimbul angajamentului Washingtonului de a nu invada Cuba și a scoaterii rachetelor americane din Turcia, potrivit The Guardian.

×
Subiecte în articol: Rusia Cuba Venezuela armata Ucraina
Parteneri
Hidroelectrica anunţă perioada în care românii pot transmite indexul în aprilie
x close