Arabia Saudită estimează o posibilă explozie a prețului petrolului până la 180 de dolari pe baril dacă șocul energetic continuă după luna aprilie. Un astfel de nivel ar putea declanșa o recesiune sau ar putea schimba comportamentul consumatorilor, ceea ce va reduce drastic cererea, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii din sectorul petrolier saudit analizează cât de mult ar putea crește prețurile dacă războiul cu Iranul și perturbările în aprovizionarea cu energie nu se încheie curând, iar concluziile nu sunt deloc încurajatoare.
Scenariul de bază, potrivit mai multor oficiali din cel mai mare producător din Golf, e că prețurile ar putea depăși 180 de dolari pe baril dacă perturbările continuă până la sfârșitul lunii aprilie. Deși o astfel de creștere ar părea benefică pentru un regat încă dependent de veniturile din petrol, situația este privită cu îngrijorare.
Prețuri atât de ridicate ar putea determina consumatorii să își reducă semnificativ consumul de petrol, posibil pe termen lung, sau ar putea declanșa o recesiune care ar afecta cererea. În plus, Arabia Saudită riscă să fie percepută ca un profitor într-un conflict pe care nu l-a inițiat.
"Arabia Saudită, în general, nu apreciază creșterile prea rapide ale prețului petrolului, deoarece acestea generează instabilitate pe termen lung în piață", a declarat Umer Karim, analist al politicii externe saudite și al geopoliticii la King Faisal Center for Research and Islamic Studies. "Pentru saudiți, situația ideală este o creștere moderată a prețurilor, în timp ce cota lor de piață rămâne stabilă."
Saudi Aramco, compania națională care gestionează producția, vânzările și stabilirea prețurilor, a refuzat să comenteze.
Loviturile recente asupra infrastructurii energetice au împins deja prețurile petrolului în sus. Ca reacție la un atac israelian de miercuri asupra câmpului de gaze South Pars din Iran, Teheranul a lovit instalații din hub-ul energetic Ras Laffan din Qatar și a vizat alte infrastructuri din Golf, inclusiv facilități saudite din Yanbu, la Marea Roșie, punctul final al unei conducte care permite ocolirea Strâmtorii Ormuz. Iranul a continuat, de asemenea, atacurile asupra navelor din Golf, extinzând o serie de acțiuni care au dus aproape la blocarea strâmtorii, prin care trece aproximativ 20% din transporturile globale de petrol.
Atacurile au împins cotațiile Brent până la 119 dolari pe baril, înainte ca acestea să scadă ușor joi. Maximul istoric al contractului, atins în iulie 2008, este de 146,08 dolari. „Un preț de 200 de dolari pe baril nu este exclus în 2026”, au avertizat analiștii companiei de consultanță energetică Wood Mackenzie.
Prețurile au crescut cu aproximativ 50% de la începutul războiului
Contractele futures din Golf legate de petrolul din Oman, mai puțin lichide dar sensibile la perturbările locale, au depășit 166 de dolari pe baril. Petrolul din Oman reprezintă un reper pentru o mare parte din țițeiul vândut de producătorii din Orientul Mijlociu, inclusiv Arabia Saudită.
Unii clienți ai Arabiei Saudite ezită să mai folosească acest reper din cauza volatilității, au spus oficialii din industrie. Cu toate acestea, Aramco susține că acesta reflectă corect situația ofertei din piață.
Conflictul a eliminat deja milioane de barili de petrol din oferta globală, iar prețurile au crescut cu aproximativ 50% de la începutul războiului, pe 28 februarie.
Specialiștii Saudi Aramco trebuie să evalueze direcția pieței înainte de stabilirea prețurilor oficiale de vânzare pentru 2 aprilie. În acest proces sunt analizate mai multe date, inclusiv semnale privind cererea din partea clienților.
Petrolul ușor saudit este deja vândut cumpărătorilor asiatici, prin portul de la Marea Roșie, la aproximativ 125 de dolari pe baril.
Pe măsură ce stocurile suplimentare se epuizează, lipsa fizică de petrol ar putea deveni mai acută chiar din săptămâna viitoare, împingând prețurile spre 138-140 de dolari, potrivit oficialilor.
În a doua săptămână din aprilie, dacă perturbările persistă și Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, aceștia estimează că prețurile ar putea atinge 150 de dolari, urmând apoi să urce la 165 și chiar 180 de dolari în săptămânile următoare.
Și traderii de petrol pariază pe creșteri semnificative, deși mulți sunt mai prudenți decât scenariile Aramco. Cele mai populare poziții din piața opțiunilor vizează praguri de 130, 140 sau 150 de dolari pentru luna viitoare, potrivit datelor Intercontinental Exchange.
Un număr tot mai mare de investitori anticipează creșteri și mai mari
"Piața nu mai crede că acest conflict se va încheia până la sfârșitul lui martie", a declarat Rebecca Babin, trader senior de energie la CIBC Private Wealth. "Nu cred că 150 de dolari este un scenariu exagerat pentru luna viitoare… iar dacă vorbim de iunie, 180 de dolari devine plauzibil."
Există însă și factori care ar putea limita creșterea, precum încheierea conflictului sau revenirea pe piață a unor volume din state sancționate, precum Rusia.
De asemenea, cererea ar putea scădea, ceea ce ar reduce prețurile, dar probabil în contextul unei recesiuni.
Producătorii încearcă acum să identifice nivelul la care prețurile devin prea mari și determină reducerea consumului, fenomen cunoscut drept "distrugerea cererii". "În general, la 150 de dolari pe baril, oamenii încep să își facă serios calculele", a spus Babin.
La acest nivel, spun analiștii, americanii ar putea începe să folosească mai des transportul public, să lucreze de acasă sau să își regândească vacanțele. Producătorii ar putea încetini activitatea dacă devine neprofitabilă.
Pentru consumatori, însă, cel mai relevant indicator rămâne prețul la pompă. Cererea de benzină începe de obicei să scadă când prețul depășește 3,50 dolari pe galon, potrivit analistului James West de la Melius Research. Pentru mulți americani, acest prag a fost deja depășit. Prețul mediu al benzinei a ajuns joi la 3,88 dolari pe galon, față de 2,93 dolari cu o lună în urmă, potrivit AAA.
Șoferii din Arizona, New Mexico și Colorado resimt cel mai puternic creșterea. Motorina, care a urcat și mai rapid, la 5,10 dolari pe galon, afectează deja companiile care transportă produse, de la alimente la semiconductori și oțel.
"Costurile mai mari cu combustibilul funcționează ca o taxă suplimentară pentru consumatori și firme, obligând gospodăriile să cheltuiască mai mult pe energie și mai puțin în alte domenii", a declarat Philip Blancato, director executiv la Ladenburg Asset Management.
Un alt risc major pentru cerere vine din reducerea consumului industrial și din încetinirea economică generală care poate însoți astfel de șocuri energetice, potrivit Wood Mackenzie.
Această scădere ar afecta inițial economiile dependente de importuri din Asia și Europa, unde prețurile la combustibili, inclusiv kerosen și motorină, cresc deja accelerat.
Un consilier al Saudi Aramco a explicat că se analizează un scenariu în care costurile tot mai mari ale importurilor de petrol în Europa, Japonia și Coreea de Sud pun presiune pe monedele locale, cresc costul real al energiei, alimentează inflația și dobânzile și, în final, încetinesc economiile și cererea. Analiștii avertizează că, în timp, și Statele Unite ar putea resimți impactul, deși sunt cel mai mare producător de petrol din lume.
Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat miercuri că prețurile ridicate la energie vor alimenta inflația și vor încetini creșterea economică. Deși SUA au devenit un exportator important de energie, Powell a subliniat că "efectul net al unui șoc petrolier va fi tot o presiune negativă asupra consumului și ocupării forței de muncă și o presiune pozitivă asupra inflației".
Ştiri video recomandate
