UE pregătește un „plan B” în cazul în care Trump abandonează discuțiile privind Ucraina

Uniunea Europeană elaborează un „plan B” pentru a menține sancțiunile economice împotriva Rusiei în eventualitatea în care administrația fostului președinte american Donald Trump va renunța la discuțiile de pace privind Ucraina și va căuta o apropiere de Moscova, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit Financial Times. 

Deși Trump a promis, în timpul mandatului său, că va pune capăt rapid războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, după mai bine de trei ani de conflict, administrația sa nu a reușit să impună un acord de pace. Atât Moscova, cât și Kievul au respins propunerile venite de la Washington.

„Rămâne de văzut dacă americanii chiar vor să se retragă din acest proces”, a declarat Kallas pentru Financial Times. „Vedem semnale că se gândesc dacă să renunțe la Ucraina și să nu mai încerce o înțelegere cu rușii, pentru că este prea dificil.”

Un purtător de cuvânt al secretarului de stat american, Marco Rubio, a declarat marți că, „dacă nu există progrese, ne vom retrage ca mediatori în acest proces.”

Intențiile exprimate de Trump privind reluarea relațiilor economice cu Moscova, ca parte a unui potențial acord de pace, au stârnit îngrijorări în rândul statelor UE, temându-se că vor apărea presiuni pentru ridicarea propriilor sancțiuni în lunile următoare.

Oficialii europeni sunt, de asemenea, preocupați de posibilitatea ca Statele Unite să permită din nou companiilor americane să colaboreze economic cu Rusia, în timp ce firmele europene rămân supuse restricțiilor impuse de Bruxelles.

Există un plan B

Kaja Kallas a declarat că UE are un „plan B” pentru a menține presiunea economică asupra Rusiei în cazul în care Ungaria blochează, în iulie, reînnoirea sancțiunilor. Cu toate acestea, ea a subliniat că obiectivul principal rămâne menținerea consensului între toate statele membre. „Există un plan B, dar trebuie să lucrăm pentru planul A. Altfel, dacă te concentrezi doar pe planul B, acela se va materializa”, a spus ea, adăugând că discuțiile continuă cu Washingtonul și alți parteneri internaționali pentru a menține regimul de sancțiuni occidentale.

Financial Times a relatat anterior că una dintre opțiuni ar fi ca guvernele naționale să adopte individual sancțiunile, pentru a ocoli un eventual veto din partea Budapestei. De exemplu, Belgia ar putea emite un decret regal pentru a menține înghețate active rusești în valoare de 190 de miliarde de euro aflate pe teritoriul său. Totuși, un oficial belgian de rang înalt a declarat pentru FT că „Belgia nu va lua măsuri unilaterale”.

SUA ar putea ridica sancțiunile împotriva Rusiei

Kallas a recunoscut, totodată, că există discuții în unele capitale europene despre posibilitatea de a urma exemplul SUA, în cazul în care administrația Trump abandonează Ucraina și începe o resetare a relațiilor cu Rusia. „Este clar că astfel de discuții au loc în anumite state membre, iar unii poate speră că nu mai trebuie să sprijinim Ucraina”, a spus Kallas, fostă prim-ministră a Estoniei. „Dar este o speranță falsă. Dacă te uiți la Rusia, care investește peste 9% din PIB în sectorul militar, este clar că își va folosi din nou forța.”

Ca parte a propunerilor sale de pace, SUA ar putea ridica sancțiunile împotriva Rusiei – impuse în cooperare cu UE – și ar putea relua cooperarea economică cu Moscova în sectoare-cheie precum energia.

Ungaria a amenințat deja că va bloca votul unanim necesar, prevăzut pentru sfârșitul lunii iulie, pentru prelungirea regimului de sancțiuni al UE.

Europa ar putea interveni financiar pentru a sprijini Ucraina

Kallas a menționat că Europa ar putea interveni financiar pentru a sprijini Ucraina, în cazul în care SUA se retrag, dar a admis că „în ceea ce privește sprijinul militar, va fi mult mai greu să acoperim lipsa americanilor”.

În același timp, ea a subliniat că discuțiile cu Washingtonul și alte capitale europene vizează convingerea Statelor Unite că rezultatul acestui război este și în interesul lor, pentru a preveni ca Rusia „să obțină tot ceea ce își dorește”.

Crimeea este Ucraina

Un punct sensibil în negocierile SUA este și propunerea de a recunoaște Crimeea ca parte a Rusiei – o linie roșie de netrecut pentru Ucraina. Kallas a fost fermă în această privință: „Nu-mi imaginez că vom accepta așa ceva. Dar nu putem vorbi în numele Americii. Ce pot spune este că, din partea europeană, am repetat de nenumărate ori: Crimeea este Ucraina.”

„Există instrumente în mâinile americanilor pe care le pot folosi pentru a pune presiune reală asupra Rusiei să oprească acest război”, a adăugat Kallas. „Președintele Trump a spus că vrea ca uciderile să înceteze. Atunci ar trebui să pună presiune pe cel care face asta.”