Un studiu realizat de economiștii de la Școala de Economie din Varșovia arată că cele 11 țări din Europa Centrală și de Est care au aderat la Uniunea Europeană după 2004 au profitat exemplar de integrarea europeană, însă perspectivele pentru următorul deceniu sunt mult mai puțin optimiste. După 20 de ani de progres constant, cercetătorii avertizează că regiunea ar putea intra într-o perioadă de stagnare economică, relatează Euronews.
Analiza, care a vizat cele 11 state membre intrate în UE după 2004 - Polonia, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria - a urmărit evoluția acestora între 2004 și 2024, concentrându-se pe ritmul de creștere economică și pe convergența reală, adică felul în care aceste economii s-au apropiat de nivelul de dezvoltare al „vechii Uniuni” (UE-15).
„Aceste țări, privite împreună, s-au dezvoltat într-un ritm aproape dublu față de statele din vechea Uniune”, a declarat dr. Piotr Maszczyk, șeful Departamentului de Macroeconomie și Economie a Sectorului Public din cadrul Școlii de Economie din Varșovia, pentru Euronews. „Iar Polonia, dintre toate, a crescut cel mai rapid, lucru de care orice polonez poate fi mândru”, a adăugat el.
Două decenii de creștere spectaculoasă
Studiul arată amploarea excepțională a succesului economic din Europa Centrală și de Est. Creșterea s-a accelerat, iar economiile din regiune au devenit mai rezistente la șocuri. În ciuda crizei financiare globale, a pandemiei și a războiului din Ucraina, cele 11 state au menținut un ritm înalt de dezvoltare.
Rata medie anuală de creștere în rândul acestor țări a fost de 3,2%, față de doar 1,6% în „vechea UE”. Polonia a avut o medie de 3,8%.
Astfel, grupul CEE-11 a reușit să reducă, în medie, cu aproape 30 de puncte procentuale diferența de dezvoltare față de statele fondatoare ale Uniunii, măsurată prin PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare.
„A fost o adevărată poveste de succes, unii economiști, nu doar polonezi, vorbesc chiar despre un miracol economic”, a spus Maszczyk.
Perspectivele pentru următorii zece ani
Cercetătorii avertizează însă că perioada de prosperitate ar putea fi urmată de un deceniu plin de provocări.
„Prognozele pentru următorii zece ani nu sunt la fel de favorabile”, a spus Maszczyk.
Echipa de la Școala de Economie din Varșovia a elaborat trei scenarii posibile de evoluție: unul de bază, unul precaut și unul optimist. Care dintre ele se va materializa depinde, spun economiștii, de capacitatea fiecărei țări de a implementa reforme instituționale profunde.
În scenariul precaut, procesul de convergență s-ar opri, iar decalajul dintre economiile post-socialiste și cele din vestul Europei ar începe să crească din nou. În scenariul optimist, până în 2035, țările CEE-11 ar putea ajunge la paritate cu UE-15 în privința PIB-ului pe cap de locuitor.
Două amenințări majore
Cercetătorii identifică două riscuri principale pentru viitorul regiunii: demografia și inovația.
„În primul rând, demografia. Europa Centrală și de Est se depopulează, iar Polonia o face cel mai rapid”, a spus Maszczyk.
El a explicat că rata fertilității din Polonia se îndreaptă spre sub unu, departe de pragul de 2,1 necesar pentru înlocuirea generațiilor. Până în 2060, populația țării ar putea scădea la 30 de milioane, cu o proporție mare de vârstnici.
„Al doilea factor este inovația. Investițiile publice și private în cercetare și dezvoltare sunt mult prea mici”, a adăugat economistul.
Doar 5,9% dintre companiile poloneze cu peste 10 angajați folosesc soluții bazate pe inteligență artificială, potrivit datelor Institutului Economic Polonez din 2024, penultimul loc din Uniunea Europeană, înaintea României.
Capitalismul „peticit”
O altă problemă majoră este ceea ce economiștii numesc „capitalism peticit” („patchwork capitalism”), adică un sistem cu reguli adesea incoerente, provenite din diverse modele economice, de la feudalism și socialism până la capitalismul occidental modern.
„Reglementările sunt adesea făcute fără coerență și fără o viziune unitară”, a explicat Maszczyk, adăugând că mediul de afaceri se plânge constant de lipsa de claritate legislativă.
România, exemplu pozitiv. Ungaria rămâne în urmă
Rezultatele țărilor analizate sunt mixte. Alături de Polonia, România este menționată ca exemplu pozitiv.
„România este un caz deosebit de bun”, a spus Maszczyk. „Deși nu a avut cea mai mare creștere a PIB-ului, a fost țara care și-a redus cel mai rapid decalajul față de UE-15”.
Succesul se explică prin combinația între creșterea economică solidă și evoluțiile demografice favorabile.
În schimb, Ungaria a avut o performanță mai modestă, cu o creștere medie de doar 2% între 2004 și 2024, sub media grupului și doar puțin peste nivelul „vechii Uniuni”.
„Ungaria a trecut printr-o tranziție economică dificilă înainte de aderare. În anii ’90, s-a confruntat cu o recesiune profundă și o prăbușire economică accentuată”, a explicat Maszczyk.
Ştiri video recomandate
