România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată, în final, de miniştrii de Interne ai statelor membre UE, anunţă surse citate de BBC News online.
"Reprezentanţii statelor UE au aprobat marţi, la Bruxelles, cu o largă majoritate, o decizie de relocare a încă 120.000 de refugiaţi", anunţă preşedinţia luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene
Principalii oponenţi - Cehia, Ungaria şi Slovacia - au fost depăşiţi în sistemul cu majoritate calificată după ce Polonia a renunţat la obiecţii, relatează EUObserver. Ministrul de Interne al Cehiei a criticat atitudinea Poloniei.
În analizarea propunerilor făcute de Comisia Europeană sau de Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Consiliul UE ia decizii pe baza "dublei majorităţi calificate" - 55% din statele membre UE (16 din 28), reprezentând cel puţin 65% din populaţia totală a UE. Astfel, minoritatea care poate bloca decizia trebuie să fie de cel puţin patreu state reprezentând peste 35% din populaţia UE.
Săptămâna trecută, Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne nu a reuşit să ajungă la o decizie privind distribuirea imigranţilor conform cotelor propuse de Comisia Europeană. Parlamentul European a aprobat joi propunerea Comisiei Europene privind repartizarea a 120.000 de imigranţi din Italia, Grecia şi Ungaria între statele membre UE.
O reuniune extraordinară a Consiliului UE este programată marţea viitoare, urmată de un summit special al Consiliului European, miercuri.
În contextul afluxului de refugiaţi, Comisia Europeană a propus, în 9 septembrie, o serie de măsuri:
- distribuirea de urgenţă a 120.000 de refugiaţi ajunşi deja în Grecia, Ungaria şi Italia în alte state UE. Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiaţi propuşi pentru a fi redistribuiţi în mai din Malta, Italia şi Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranţilor destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situaţii de criză; elaborarea unei liste cu "ţări de origine sigure", precum Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia, în care pot fi repatriaţi solicitanţii de azil; un plan de acţiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor şi constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea situaţiei din Africa prin abordarea cauzelor imigranţiei clandestine. Potrivit acelei propuneri a Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi, Germania, 31.443, iar Franţa 24.031. Pentru Spania, propunerea era de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.
Conform celei mai recente forme a proiectului de acord discutat luni de ambasadorii statelor UE, tot în Consiliul JAI, România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din cei 120.000 şi 2.362 din cei 40.000, adică un total de 4.837.
