Europa se pregătește să își reducă decalajul de competitivitate prin noua foaie de parcurs a Comisiei, „O Europă, O Piață”. Scopul este realizarea unei piețe unice pe deplin integrate până la sfârșitul anului 2027, scrie Euronews.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat strategia „O Europă, O Piață” în cadrul summitului liderilor UE din 12 februarie. Trecând de la o piață unică incompletă la „o singură piață pentru o singură Europă” în termen de doi ani, Comisia intenționează să reducă decalajul de competitivitate față de SUA și China.
Fondul Monetar Internațional estimează că UE va reprezenta doar 12,91% din PIB-ul global în 2030, comparativ cu 20,36% pentru China și 13,86% pentru SUA. „O Europă, O Piață” își propune să schimbe această situație și să devină biletul Europei înapoi către competitivitatea globală.
„Avem a doua cea mai mare economie din lume, dar o conducem cu frâna de mână trasă”, le-a spus von der Leyen șefilor de stat și de guvern, subliniind că „barierele dintre statele membre din Uniunea noastră sunt de trei ori mai mari decât barierele dintre statele din SUA”.
Comisia se va concentra pe cinci piloni-cheie pentru a readuce Europa în prim-planul competiției globale: simplificare legislativă, piață unificată, comerț, digital și energie.
În anunțul său, von der Leyen a cerut o „curățenie profundă a acquis-ului” ca prim pas principal, deoarece „mai puține directive și mai multe regulamente” ar împiedica UE fragmentată să aibă 27 de realități de reglementare diferite.
Potrivit lui Fredrik Ericsson, director al European Centre for International Political Economy din Bruxelles, „analizând piețele de capital (trebuie să) găsim o modalitate prin care mai multe economii europene să fie investite pe piețele europene”. „Dacă vor veni cu ceva privind serviciile, ar fi fantastic, pentru că piața unică a serviciilor există doar cu numele”, a adăugat Ericsson.
De ce acum?
Liderii europeni devin tot mai preocupați de faptul că firmele se confruntă în continuare cu „o piață a celor 27”, în locul uneia unificate, ceea ce frânează creșterea și favorizează economiile concurente.
În raportul său din 2024, Enrico Letta a susținut că Europa are nevoie de o integrare mai profundă, cerând o trecere „de la 27 la 1”. El a identificat „complexitățile de reglementare” și un „mozaic de reglementări naționale” drept bariere critice și a avertizat că actualul sistem de implementare legislativă este prea lent și prea complex.
Fragmentarea crește costurile pentru companii și reduce bunăstarea consumatorilor. FMI estimează că barierele netarifare dintre statele membre ajung la aproximativ 44% pentru bunuri și 110% pentru servicii. Se pierd anual 150 de miliarde de euro pe piețele de capital din cauza reglementărilor naționale diferite și a sistemelor fiscale distincte, iar aproximativ 228 de miliarde de euro sunt pierdute anual în domeniul bunurilor și 279 de miliarde de euro în servicii.
Prețurile la electricitate pentru industrie în Europa sunt de 2–3 ori mai mari decât în SUA și China. Așa cum au diagnosticat rapoartele lui Letta și Mario Draghi, acest lucru face ca industriile mari consumatoare de energie (oțel, chimicale, sticlă) să devină nesustenabile din punct de vedere financiar.
Liderii au avertizat, de asemenea, că blocul comunitar a devenit un „labirint de reglementare” care sufocă inovația. Companiile din UE alocă de 1,5 ori mai mult personal de conducere pentru conformitate decât firmele din SUA. Această birocrație descurajează investițiile, problemă și mai presantă în sectoare dinamice precum AI și biotehnologia.
Ultima problemă aflată pe radarul Comisiei este dependența excesivă a Europei de furnizori externi pentru materiale și tehnologii critice. Prin urmare, liderii solicită urgent autonomie strategică, astfel încât Europa să poată acționa independent în domenii-cheie precum apărarea, energia, tehnologia etc.
Pentru a aborda aceste provocări, Comisia s-a angajat să elaboreze o foaie de parcurs detaliată, cu termene clare, și un plan de acțiune. Inițiativa se bazează pe lucrările anterioare privind competitivitatea din perioada 2024–2025.
Foaia de parcurs urmează să fie prezentată oficial la Consiliul European din martie 2026, unde liderii intenționează să aprobe acțiuni și termene concrete. Un obiectiv important este finalizarea primei faze a Uniunii Economiilor și Investițiilor până în iunie 2026, urmată de propuneri legislative în a doua jumătate a anului 2026 și o perioadă mai amplă de implementare în 2026–2027, cu un orizont extins până în 2028.
Simplificarea poverii administrative
UE este în prezent un ecosistem arid și neprietenos pentru startup-uri și companii. Pentru a deschide drumul, Comisia propune o serie de pachete „omnibus”: propuneri legislative care reunesc mai multe legi.
Acestea sunt concepute pentru a reduce sarcinile administrative în cadrul mai multor acte legislative ale UE simultan, prin restrângerea domeniului de aplicare, consolidarea datelor și protecții de-a lungul lanțului valoric pentru IMM-uri. De asemenea, vor ridica pragurile de raportare, vor consolida punctele de introducere a datelor și vor limita datele pe care companiile mari le pot solicita partenerilor IMM. Se estimează o reducere a costurilor birocratice de aproximativ 15 miliarde de euro pe an pentru companii.
Potrivit lui von der Leyen, zece astfel de pachete sunt deja în derulare, trei fiind finalizate și șapte aflate încă în proces legislativ. În februarie, liderii UE au îndemnat Parlamentul European și Consiliul să accelereze negocierile pentru adoptarea rapidă a acestor măsuri.
Dincolo de aceste revizuiri punctuale, Comisia planifică și o „curățenie” mai amplă a acquis-ului comunitar – o revizuire a legislației existente pentru a identifica reguli depășite, suprapuse sau excesiv de complexe.
Un accent major îl reprezintă combaterea „supratranspunerii” (gold-plating), situație în care statele membre adaugă cerințe naționale suplimentare la legile UE, creând astfel 27 de realități de reglementare diferite. Pentru a limita acest fenomen, liderii preconizează o orientare mai pronunțată către regulamente în loc de directive, deoarece regulamentele se aplică uniform în toate statele membre.
Comisia va introduce, de asemenea, „clauze de expirare” (sunset clauses), astfel încât anumite legi să expire automat dacă nu sunt reînnoite.
O singură piață
Al doilea pilon al strategiei răspunde unei întrebări esențiale: cum intenționează UE să construiască „o singură piață” pentru companiile europene?
Primul pas este crearea celui de-al 28-lea regim, numit și „EU Inc”. Este un cadru corporativ unic, opțional, la nivelul UE, care să permită companiilor să se înființeze și să opereze în întregul bloc comunitar în baza unui set unic de reguli.
Conform propunerii prezentate de von der Leyen la Forumul Economic Mondial din 2026, firmele ar putea înregistra o companie digital în aproximativ 48 de ore și ar putea funcționa în aceleași condiții juridice în toate statele membre.
Comisia intenționează să prezinte această propunere înaintea Consiliului European din martie 2026, liderii susținând un progres rapid în perioada 2026–2027.
În plus, liderii doresc să avanseze Uniunea Economiilor și Investițiilor, un cadru strategic major lansat în martie 2025. Scopul este crearea unor piețe de capital integrate și îmbunătățirea accesului la finanțare pentru companiile europene. Se urmărește mobilizarea celor aproximativ 10 trilioane de euro din economiile gospodăriilor europene, aflate în prezent în depozite bancare cu randament scăzut, și direcționarea lor către investiții productive. Prima fază, axată pe integrarea piețelor, supraveghere și securitizare, ar trebui finalizată până în iunie 2026.
În paralel, Bruxelles-ul își revizuiește orientările privind fuziunile pentru a facilita creșterea firmelor europene mari (în special în sectoare precum telecomunicațiile) și formarea unor „campioni europeni”. De asemenea, este planificată introducerea unui Act privind Acceleratorul Industrial pentru a accelera investițiile în sectoare strategice, care ar putea include măsuri țintite de preferință europeană, concepute pe baza analizei economice.
Către independență energetică
Războiul din Ucraina a fost un semnal de alarmă privind dependența Europei de importurile energetice. În ultimii ani, Comisia a propus o serie de măsuri, cea mai recentă fiind REPowerEU, menite să reducă dependența excesivă de energie din afara UE și să consolideze suveranitatea energetică.
În cadrul „O Europă, O Piață”, Comisia se concentrează pe două aspecte principale: planificarea și implementarea infrastructurii energetice a UE și designul pieței energetice europene.
Pachetul privind Rețelele (Grid Package) reprezintă noua abordare a Europei în materie de infrastructură energetică și urmărește modernizarea și extinderea rețelei energetice prin eliminarea barierelor transfrontaliere. Prin creșterea interconectivității între statele membre, Comisia vizează scăderea prețurilor la energie, sporirea securității aprovizionării și obținerea independenței.
În cadrul acestui pachet, opt „autostrăzi energetice” vor aborda principalele blocaje transfrontaliere ale Europei în domeniul electricității, pentru un flux energetic mai eficient între statele membre, o integrare mai solidă a energiilor regenerabile și prețuri mai mici la energie.
Al doilea accent este pus pe designul pieței. Comisia va evalua dacă și cum poate modifica actualul sistem de stabilire a prețurilor bazat pe ordinea meritului (merit order). Acest sistem stabilește prețurile energiei electrice pe baza costului marginal al centralelor.
În actualul sistem al UE, gazul este cea mai scumpă resursă, la 100 euro/MWh, comparativ cu 34 euro pentru regenerabile, ceea ce stabilește prețul de piață. Creșterea investițiilor în regenerabile este necesară pentru a reduce costurile energetice pentru companii și gospodării.
Deși nu s-a ajuns la un acord interinstituțional, von der Leyen a promis că va prezenta opțiuni privind eventuale modificări ale designului pieței la următorul Consiliu al UE.
Stimularea sectorului digital
În ceea ce privește sectorul tehnologic, ideea este ca acesta să devină coloana vertebrală a integrării pieței, utilizând politica digitală pentru a ajuta companiile să opereze fără obstacole peste granițe. Actul privind Rețelele Digitale este central și urmărește accelerarea investițiilor în telecomunicații și permiterea unei consolidări mai ample, astfel încât operatorii europeni să atingă dimensiunea necesară pentru a concura la nivel global. Calendarul adoptării este așteptat să fie inclus în foaia de parcurs din martie 2026.
Liderii au convenit, de asemenea, să avanseze cu Portofelul European pentru Afaceri, un sistem unic de identitate digitală care ar permite companiilor să interacționeze cu autoritățile din toate statele membre printr-un singur canal.
Comisia pregătește și un pachet mai amplu privind suveranitatea tehnologică, care include un planificat Chips Act 2.0 și un Act privind dezvoltarea cloud-ului și a inteligenței artificiale.
O altă prioritate este extinderea infrastructurii de calcul. Actualele „fabrici” de AI vor fi transformate în ecosisteme AI la scară largă, adesea denumite gigafabrici AI, cu primii pași așteptați până la mijlocul anului 2026. Aceste inițiative sunt concepute pentru a îmbunătăți accesul la calcul de înaltă performanță pentru companii și cercetători, ajutând firmele europene să dezvolte și să implementeze tehnologii avansate mai rapid.
Un nou obiectiv al politicii comerciale
Modelul comercial al UE este puternic orientat economic. Din 2004, UE și-a extins rețeaua globală de comerț la peste 40 de acorduri de liber schimb și aproximativ 80 de parteneri. În 2023, gradul mediu de deschidere comercială a ajuns la 141% din PIB.
În ultimii doi ani, comerțul extra-UE cu bunuri și servicii a reprezentat aproximativ 20–25% din PIB-ul UE. Comerțul total UE–SUA a depășit 1,68 trilioane de euro, iar cel cu China a depășit 845 miliarde de euro.
Însă comerțul nu înseamnă doar creștere economică, ci și securitate și reziliență. Pandemia și crizele energetice care au urmat războiului din Ucraina au arătat că dependența excesivă de comerțul extern expune la perturbări și tensiuni geopolitice.
Pentru a rămâne deschisă comerțului internațional și pentru a-și reduce expunerea economică, Comisia intenționează să regândească „naivitatea comercială” a Europei, schimbând narativul de la liberalizare pură la independență strategică. Potrivit președintelui Consiliului UE, António Costa, o „politică comercială ambițioasă și pragmatică (...) este în interesul nostru colectiv”.
Europa intenționează să extindă accesul pe piețe pentru companiile sale prin accelerarea ratificării și implementării acordurilor de liber schimb finalizate și prin intensificarea negocierilor pentru altele viitoare. Prin reducerea riscurilor și diversificarea lanțurilor de aprovizionare și a piețelor de export, Comisia dorește să diminueze dependența de furnizori unici, în special în domeniul materiilor prime, energiei și tehnologiilor strategice.
Acest lucru va consolida piața unică. „Restricțiile (...) din interiorul pieței unice au crescut mult din cauza unei varietăți de evoluții, dar una dintre ele este o reglementare mult mai puternică venită din partea statelor membre”, a declarat Ericsson.
Prin simplificarea regulilor interne, Comisia va aborda distorsiunile pieței, va facilita comerțul intra-UE și va elimina măsurile comerciale defensive care fragmentează piața unică sau favorizează disproporționat giganții industriali.
Ştiri video recomandate
