Companiile franceze și instituțiile publice din țară au întârzieri la plată de 14 zile, în creștere față de finalul anului 2024, potrivit unui studiu realizat de Altares, citat de BMFTV. Sectorul public este mult mai afectat decât cel privat. Întârzierile la plată vin pe fondul unor probleme economice serioase în Franța: deficitul este scăpat de sub control (5,8%, aproape dublu față de ținta UE de 3%), dobânzile la care se împrumută națiunea sunt din ce în ce mai mari, iar Parlamentul nu reușește să strângă o majoritate ca să reducă cheltuielile. De altfel, măsurile de austeritate dorite de președintele Emmanuel Macron au generat tulburări sociale uriașe. 800.000 de oameni sunt așteptați în stradă, joi, în Franța.
Agenția de rating Fitch a retrogradat săptămâna trecută ratingul suveran al Franței la „A+”, sancționând-o astfel pentru instabilitatea politică și incertitudinile bugetare care împiedică redresarea finanțelor publice aflate într-o situație gravă. Agenția a avertizat că povara deja grea a datoriei țării va continua să crească cel puțin până în 2027, în lipsa unor măsuri decisive.
Toate aceste probleme reprezintă un regres serios pentru marea putere industrială, care deține a doua economie ca mărime din Europa.
Întârzieri la plată
Astfel, întârzierile la plată ale companiilor și instituțiilor publice franceze au depășit media europeană în prima jumătate a anului, ajungând la 14,1 zile față de 13,5 la finalul lui 2024, și înregistrează cea mai mare deteriorare din Europa într-un an, conform unui studiu al grupului Altares publicat joi.
În prezent, mai puțin de jumătate (45,2%) dintre companiile franceze își plătesc furnizorii la timp, iar marile afaceri cu peste 1.000 de angajați au întârzieri de peste 20 de zile în medie, față de 15 zile în firmele mici.
Sectorul public este mai afectat decât cel privat, cu timpi de așteptare ce se apropie de 15 zile (+1,5 zile în șase luni), comparativ cu 13,3 în sectorul privat.
În sectorul public, situația cea mai gravă e înregistrată în spitale (21,7 zile) și serviciile descentralizate ale statului (25,4 zile), potrivit studiului.
„Suntem încă departe de o cultură a punctualității”, notează Thierry Millon, director de cercetare la Altares, care subliniază că aceste întârzieri „sunt foarte dăunătoare subcontractorilor”.
El observă că „între instabilitatea politică, tensiunile sociale, un război comercial și o creștere economică moderată, actorii publici și privați acționează de la caz la caz, într-un mod impredictibil” în această toamnă.
Pe sectoare, pe piața imobiliară agențiile înregistrează întârzieri la plată de 28,8 zile. Dezvoltatorii sunt mai conștiincioși și au doar 8,3 zile de întârziere în trimestrul al doilea.
Producătorii își plătesc în general furnizorii cu trei zile mai repede decât media, dar întârzierile au ajuns la aproape 19 zile în sectorul brutăriilor, în iunie.
Comerțul cu amănuntul arată, de asemenea, variații semnificative: de la 10 zile pentru materialele de construcții până la 30 pentru comerțul online. Microîntreprinderile cu mai puțin de trei angajați rămân cele mai eficiente, cu întârzieri sub 13 zile.
Thierry Millon crede că viitoarea factură electronică obligatorie reprezintă „o speranță pentru plăți mai rapide”.
Reforma va intra în vigoare în septembrie 2026. Între timp, el sugerează introducerea unei penalități de până la 1% din cifra de afaceri pentru companiile care își fac plățile cu întârziere.
La nivel european, diferențele între națiuni sunt semnificative. Olanda (3 zile) și Germania (sub 7 zile) performează cel mai bine, în timp ce Portugalia (24,5 zile) și Italia (17 zile) închid clasamentul. Spania, cu 14,9 zile, se apropie de Franța. Regatul Unit menține o medie sub 13 zile.
Ştiri video recomandate
